Iohannis cere reexaminarea legii privind impozitul pe veniturile suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor gazelor

În cererea de reexaminare transmisă președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, se arată că în contextul liberalizării prețurilor, al crizei economice mondiale, precum și al dereglementării prețurilor gazelor naturale, în anul 2013, Guvernul a decis supraimpozitarea veniturilor suplimentare obținute de operatorii economici care desfășoară activități de extracție și comercializare a gazelor naturale, printr-o formulă predefinită, pe un orizont temporar limitat, încasarea acestei taxe speciale fiind motivată de necesitatea sprijinirii segmentului consumatorilor vulnerabili. În acest sens, Ordonanța Guvernului nr. 7/2013 instituia un impozit de 60% asupra acestor venituri, impozit ce are un caracter temporar și extraordinar, putând fi aplicat până la data de 31 decembrie 2017.

Șeful statului subliniază că față de aceste prevederi, legea în forma transmisă spre promulgare aduce două modificări ce constau, pe de o parte, în crearea unui prag suplimentar de impozitare și, pe de altă parte, în aplicarea acestei supraimpozitări pe termen nelimitat.

„Date fiind rațiunile specifice, cu caracter temporar și extraordinar ale introducerii acestui impozit, considerăm că reglementarea lui ar trebui să urmeze același caracter temporar. Luând în considerare importanța deosebită a cadrului de reglementare pentru performanța sectorului de petrol și gaze, considerăm că este esențială definirea unui cadru fiscal și legislativ predictibil și stabil, propice creării unor planuri de afaceri pe termen lung, pentru continuarea investițiilor curente și stimularea de noi investiții. De asemenea, pentru îndeplinirea obiectivelor de natură socială, considerăm necesar ca această lege să prevadă un mecanism transparent, în baza principiului echivalării între impozitare și protecția consumatorului vulnerabil”, se menționează în cerea de reexaminare.

De asemenea, se precizează că reanalizarea de către Parlament a acestei Legii se impune cu atât mai mult cu cât Senatul, în calitate de primă Cameră competentă, a aprobat Ordonanța Guvernului nr. 7/2013 fără modificări sau completări, în timp ce Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a operat modificări de fond, importante, în conținutul normativ al ordonanței menționate.

Alte articole

Viorel Cataramă, despre fostul președinte Klaus Iohannis: „Va sfârși în pușcărie pentru ce a făcut”

ANAF a atacat decizia de respingere a sechestrului pe bunurile lui Klaus Iohannis: „Vor fi întreprinse toate măsurile legale”

„Ca urmare, formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului reflectă soluții legislative substanțial diferite. În acest sens, semnalăm că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege nu poate face abstracție de evaluarea acestuia în plenul ambelor Camere ale Parlamentului. În caz contrar, am admite ca o singură Cameră, respectiv cea decizională, să legifereze în mod exclusiv, ceea ce ar contraveni în mod flagrant principiului bicameralismului”, se subliniază în cerea de reexaminare.