Rareş Mănescu şi Ilie Năstase, clienţi ai reţelei de prostituţie constituită de Andreea Marta

Surse judiciare citate de către România TV susţin că prostituatele care lucrau sub oblăduirea soţiei lui Codruţ Marta, Andreea, pomenesc din ce în ce mai multe nume de politicieni, fotbalişti şi oameni de afaceri care le-ar fi fost clienţi.

Alături de fotbalistul Adrian Mutu, cele mai noi nume care apar în dosar sunt cele ale primarului sectorului 6, Rareş Mănescu, şi al fostului tenisman Ilie Năstase. Aceleaşi surse precizează că cei doi nu riscă sancţiuni pe cale penală existând cel mult posibilitatea de a fi citaţi ca martori într-un eventual proces al Andreei Marta şi al celorlalte persoane acuzate proxenetism. De altfel, numele celebrităţilor implicate în cazul de prostituţie de lux vor putea apărea oficial în dosarul instrumentat de către DIICOT doar după ce acesta va fi trimis în faţa instanţei de judecată.

Un alt nume cunoscut care apare în dosare este al Danielei Crudu, dar nu în calitate de clientă, ci de prestatoare de servicii sexuale contra cost. Aceasta ar fi fost „alintată” de către şefele reţelei cu apelativul „Premianta”, datorită frumuseţii sale şi satisfacţiei exprimate de către clienţi. Crudu ar fi făcut parte dintr-un grup de fete care aveau tarife foarte mari. În momentul de faţă, procurorii estimează că în reţeaua patronată de Andreea Marta au lucrat cam 30 de fete.

Începând cu anul 2010, Andreea Marta, sora sa, Maria Magdalena Lungu, Victoria S. şi Valentin P. ar fi constituit într-un grup criminal organizat în scopul săvârşirii infracţiunilor de proxenetism şi prostituţie cu caracter transfrontalier, în sensul coordonării unei reţele de prostituate de lux, recrutate din rândul tinerelor studente participante la diferite concursuri de modeling din România, informează Poliţia Română.

Alte articole

Câți bani plătește Amalia Năstase pentru educație fetei celei mici. Emma studiază la aceeași universitate unde au învățat prințul William și Kate Middleton

A murit rivalul lui Ilie Năstase și mentorul lui Novak Djokovic. Nikola „Niki” Pilic a fost unul dintre cei mai mari antrenori din istoria tenisului

Andreea Marta este soţia lui Codruţ Marta, fostul şef de cabinet al fostului preşedinte al ANAF, Sorin Blejnar. În 30 mai, Codruţ Marta a fost dat în urmărire internaţională, când a fost introdusă şi o alertă în sistemul informatic Schengen referitoare la cel a cărui dispariţie a fost semnalată de soţia sa, în urmă cu cinci zile.

Între timp, Codruţ Marta a fost pus sub acuzare de procurorii anticorupţie, care, în 10 iulie, au obţinut un mandat de arestare preventivă pe numele său pentru implicare în afaceri ilegale cu produse petroliere, prin care s-a prejudiciat statul cu peste 15 milioane de euro prin neplata accizelor şi taxelor.

Miercuri, 18 iulie, poliţişti din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate din IGPR şi procurori DIICOT au făcut trei percheziţii domiciliare la membri grupării, două în Bucureşti şi una în Călăraşi, şi au pus în executare şi mandate de aducere în faţa organelor de anchetă competente a mai multor persoane.

Astfel, procurori din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT)-Structura Centrală, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul IGPR-DCCO, au procedat la destructurarea unui grup infracţional organizat cu preocupări pe linia proxenetismului şi a prostituţiei, în vederea obţinerii de beneficii materiale injuste semnificative.

Concret, spune DIICOT, începând cu anul 2010, surorile Andreea Elena Marta (fostă Lungu), de 28 ani, şi Maria Magdalena Lungu, de 38 de ani, au coordonat această grupare, procedând la racolarea persoanelor cu o situaţie materială foarte bună, cărora le-au facilitat întâlniri cu diferite tinere în vederea practicării prostituţiei, în schimbul unor importante sume de bani.

Activităţile de prostituţie – proxenetism au avut loc în principal pe teritoriul României, în municipiile Bucureşti, Tulcea, Braşov şi Călăraşi, dar şi în alte ţări – Italia, Elveţia, Principatul Monaco.

Tinerele ce practicau prostituţia erau racolate de către membrii grupării, din rândul persoanelor cu un aspect fizic atrăgător, participante la diferite concursuri de frumuseţe sau prezentări de modă, selecţia fiind riguroasă, în principal, datorită faptului că beneficiarii prestaţiilor sexuale proveneau din rândul persoanelor publice, mediul oamenilor de afaceri, diferiţi cetăţeni străini potenţi financiar sau persoane din lumea mondenă.

„Clienţii erau racolaţi de către membri grupării din mediul oamenilor de afaceri, politicieni şi sportivi, care erau dispuşi să cheltuiască sume foarte mari de bani, prin organizarea unor petreceri private, în special în străinătate şi în cluburi exclusiviste”, precizează Poliţia Română.

Potrivit poliţiei, activitatea reţelei se manifesta atât pe plan intern (cu precădere în municipiul Bucureşti) şi împrejurimi, cât şi în plan extern în destinaţii precum Monte Carlo, Nisa, Milano sau Dubai. Sumele încasate, deosebit de importante, erau însuşite în cea mai mare parte de către membri grupării, prostituatele fiind plătite cu sume în jur de 300-500 de euro.