Legea care obligă şefii instituţiilor publice să participe la audierile Comisiilor de anchetă din Parlament, promulgată de Iohannis

Modificările la Statutul parlamentarilor au fost făcute ca urmare a începerii activităţii Comisiei de anchetă privind prezidenţialele din 2009. CCR a respins sesizarea opoziţiei cu privire la acest proiect, el fiind trimis la promulgare.

Legea care desfiinţează noţiunea de conflict de interese pentru funcţionarii publici, promulgată de Iohannis

Curtea Constituţională arată, în motivarea respingerii sesizării opoziţiei privind comisiile parlamentare de anchetă, că orice persoană poate fi citată sau invitată, dacă reprezintă o instituţie publică, însă refuzul nu poate fi sancţionat de Parlament, ci doar de către „titularul acţiunii disciplinare”, respectiv instituţia sau persoana de care depind ierarhic. CCR subliniază şi că anchetele parlamentare nu pot fi întrerupte de efectuarea unei anchete penale, ele putând coexista.

Motivarea se referă la decizia Curţii, din 21 iunie, prin care a fost respinsă sesizarea PNL-USR privind modificările aduse Regulamentului comun al Parlamentului, care a instituit obligativitatea prezenţei la comisiile parlamentare de anchetă a oricărei persoane, sub riscul unei plângeri penale în cazul refuzului. Aceleaşi modificări dispun şi ca anchetele parlamentare să poată fi desfăşurate în parlalel cu anchetele judiciare.

Legea care exclude avizul CSAT la numirea şefului DGPI, promulgată de Iohannis, după decizia de constituţionalitate a CCR

Curtea arată că textul Regulamentului diferenţiază între trei categorii de persoane care pot fi invitate: cei care trebuie să se prezinte în faţa comisiilor de anchetă în considerarea faptului că activitatea instituţiilor/ autorităţilor din care fac parte sunt sub control parlamentar şi care sunt citate în acest sens şi, pe de altă parte, persoanele care sunt invitate, respectiv cele care reprezintă, în virtutea funcţiei lor de conducere autorităţi/ instituţii publice ce nu se află sub control parlamentar, care, în considerarea principiului colaborării loiale între instituţiile/ autorităţile statului, au obligaţia să ia parte la lucrările comisiei în toate cazurile şi indiferent de obiectul anchetei parlamentare.

Alte articole

Ilie Bolojan cedează presiunilor şi „îmblânzeşte” reforma pensiilor speciale: „Perioada de tranziţie să fie de 15 ani, procentul din salariu de 75%. Sper să aibă şanse mari să treacă”

Vila refăcută de RA-APPS cu 14 milioane de lei, pentru a-i fi atribuită lui Klaus Iohannis, va fi închiriată de Guvernul Bolojan

Există şi o altă categorie, respectiv persoanele care pot să nu aibă nici o tangenţă cu instituţiile statului, caz în care participarea acestora este la latitudinea lor.

Decizia Curţii arată astfel că, spre exemplu, procurorii nu ar putea fi chemaţi la audieri, însă şefii Parchetelor pot fi invitaţi, deşi Ministerul Public nu se află sub control parlamentar.

Judecătorii CCR explică însă că ei nu pot fi sancţionaţi pentru refuzul de a participa de către Parlament, prin orice mijloc.