Un fost deţinut, condamnat pentru omor, a obţinut 20.000 de euro despăgubiri la CEDO

Iacov Stanciu – condamnat definitiv, în 2004, la 12 ani şi şase luni de închisoare pentru omor, fiind eliberat condiţionat în 2011 – a reclamat încălcarea articolului 3 (interzicerea tratamentelor inumane sau degradante) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, respectiv probleme de igienă, supraaglomerare, slabă şi necorespunzătoare îngrijire medicală.

APADOR-CH s-a implicat în această speţă în calitate de terţ intervenient, prezentând Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg situaţia condiţiilor de detenţie din penitenciarele româneşti şi susţinând că problemele semnalate sunt sistemice.

Curtea Europeană a reţinut că acest caz reflectă o problemă comună pentru penitenciarele româneşti şi că, în pofida eforturilor autorităţilor române de a îmbunătăţi situaţia, acestea trebuie să ia măsuri suplimentare.

Curtea a spus că este sesizată în prezent cu 80 de cereri similare îndreptate împotriva României.

Alte articole

Celebrul Bisoi, prietenul lui Dorian Popa, condamnat la închisoare. Sentința este definitivă! Ce faptă a comis vloggerul și ce pedeapsă a primit

Motivul incredibil pe care Vlad Pascu îl invocă la CEDO, încercând să scape de închisoare după ce a omorât doi tineri în stațiunea 2 Mai

În cazul Iacov Stanciu (născut în 1977 şi locuind în Bucureşti) – care s-a plâns, în cursul anului 2005, de condiţiile de detenţie din închisorile din Ploieşti, Jilava, Mărgineni şi Rahova – CEDO a decis despăgubirea morală a fostului deţinut pentru crimă cu 20.000 de euro (cât a cerut-n.r.) şi la plata a 4.800 de euro pentru cheltuieli. Stanciu a fost închis pentru omor când a vea 25 de ani şi condamnat definitiv doi ani mai târziu.

Cazul, iniţial, a fost la un pas de a fi încheiat amiabil, de către agentul guvernamental român, însă un avocat şi-a oferit pro bono serviciile, iar APADOR-CH a intervenit şi ea în caz, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse oficiale.

Iacov Stanciu, încarcerat din 2002, reclamase supraaglomerarea şi mizeria din închisori, inclusiv timpul insuficient petrecut în afara celulelor şi hrana necorespunzătoare.

El a susţinut, în special, că în perioada în detenţie a trebuit să împartă uneori patul cu un alt deţinut din cauza aglomeraţiei din închisori, iar în celule nu avea apă caldă, însă erau şobolani.

Guvernul român a comunicat CEDO faptul că problema suprapopulării a fost rezolvată în trei dintre închisorile în cauză în cursul anului 2004, iar în a patra în anul 2006.

Stanciu a mai spus că a contractat o serie de boli cronice în timpul detenţiei sale, inclusiv multe probleme dentare, o parte din dinţi findu-i extraşi, însă – deşi i s-au administrat antibiotice şi analgezice – un tratament imediat i-a fost refuzat pe motiv că afecţiunea lui nu reprezenta o urgenţă.

Stanciu l-a reclamat la Parchet pe medicul ce l-a tratat, întrucât a spus că pacientul nu suferea de nicio boală cronică sau acută. Procurorul a decis însă să nu înceapă urmărirea penală împotriva doctorului.

Marţi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că problemele şi dificultăţile pe care le-a experimentat Stanciu „au depăşit nivelul inevitabil de suferinţă inerent în detenţie şi pragul de severitate prevăzut de articolul 3 al Convenţiei”.

Curtea a mai spus că Stanciu a fost tratat doar simptomatic, nefiind stabilită „o strategie de tratament generală” în baza căreia să fie tratat sau să-i fie prevenită evoluţia bolii.

Curtea a conchis că, în acest caz, condiţiile de detenţie intră în sfera de tratamente inumane şi degradante, fiind încălcat articolul 3 al CEDO.

În 2 iulie, ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, a recunoscut că sunt probleme la nivelul spaţiilor de detenţie, pentru care România a fost condamnată la CEDO, astfel că se acţionează în vederea obţinerii de fonduri pentru un program de investiţii în administraţia de penitenciare.

Întrrebat despre intenţia Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg de a da o hotărâre-pilot pentru România privind condiţiile de detenţie, ca urmare a multor decizii de condamnare a Guvernului român pentru nerespectarea articolului 3 din Convenţia Europeană, ministrul Justiţiei a spus că statul speră să evite o astfel de situaţie.

„Sper să evităm o astfel de situaţie. Este evocată o astfel de ipoteză. Cert este că la nivelul spaţiilor de detenţie sunt probleme, au fost condamnări pronunţate de Curtea Europeană şi în acest sens acţionăm, în acest sens avem dialog pentru a obţine fonduri suplimentare, pentru a obţine un sprijin de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, pentru un program de investiţii în administraţia de penitenciare, pentru a obţine de la alte instituţii – nu dau numele instituţiei, pentru că săptămâna aceasta vreau să negociez cu această instituţie – repartizarea în administrarea noastră la minister a unor spaţii suplimentare pe care să le amenajăm pentru a mări capacitatea de primire din administraţia penitenciară, pentru a ameliora condiţiile conform standardelor europene. Altfel discutăm aceleaşi poveşti de ani de zile, nu s-a întâmplat absolut nimic fundamental şi vom continua să fim condamnaţi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului”, a afirmat ministrul Corlăţean.