APMGR: Frauda de la CNAS ar trebui urmată de un audit independent şi de eliminarea taxei clawback

„În aceste condiţii este evident că producătorii de medicamente care plătesc clawback nu mai pot avea încredere şi nu mai au de ce să continue să plătească clawback atât timp cât banii nu se duc acolo unde scrie în lege, să susţină efortul statului pentru tratamente compensate, se duc în buzunare private. Singurele lucruri logice pe care le vedem sunt suspendare imediată a clawback-ului pentru mediamentele generice cel puţin astfel încât să poată rămâne pe piaţă în continuare. Cealaltă măsură absolut logică şi care este de la sine înţeleasă în orice tip de organizaţie în urma unor anunţuri de fraudă de asemenea amploare este auditul indepenedent atât financiar ca să ştim de unde plecăm, cât s-a furat şi ce urmează să fie făcut ca să nu se mai întâmple asta”, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, directorul executiv al Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Laurenţiu Mihai.

Producătorii de medicamente generice explică faptul că ei nu este cunosc modul de calcul al taxei clawback, motiv pentru care cer un audit la CNAS.

„Evenimentele recente vor avea încă un impact adiţional asupra clawback-ului, asupra sustenabilităţii business-ului. Producătorii de medicamente generice reduc deja costurile medicamentelor în România, de aceea credem că nu ar trebui să plătim taxa de clwback. Am dori un audit al datelor, al cifrelor, să vedem modul de calcul al taxei la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru că ultimele evenimente pot determina suspiciuni în mintea oricui”, a explicat preşedintele APMGR, Adrian Grecu.

Producătorii de generice precizează că au suspiciuni cum că banii de pe taxa clowback au acoperit fraudele făcute de la CNAS.

Alte articole

Lucian Duţă, fostul preşedinte al CNAS condamnat pentru o mită de 6,3 milioane de euro, scapă de închisoare. ”1150 de zile de detenție nelegală”

Eşecul statului după #Colectiv: Decont de 11 milioane de euro pentru tratarea marilor arşi în străinătate

„Plătim o taxă clawback inexplicabilă, care poate fi de 20-30%. Producătorii de medicamente generice au plătit, în 2016, peste 400 de milioane de lei. Plătim toţi aceşti bani şi constatăm că ei sunt fraudaţi. Fără ruşine se iau banii, care ar fi trebuit să ajungă la pacienţi pentru tratamente”, a menţionat Dragoş Damian, reprezentantul unei firme producătoare de medicamente.

Reprezentanţii pacienţilor se tem că odată dispărute mai multe medicamente de pe piaţa din România, acestea nu vor mai putea fi reintroduse.

„Cred că au durat decenii ca aceste medicamente să ajungă şi în România. Cât va dura să facem să aducem înapoi vreodată medicamentele care au plecat şi pe care marile companii nu le vor mai returna către ţara noastră. Este un efort mare să reintroduci un medicament pe o piaţă odată ce îl retragi. Susţinem şi noi ideea unui audit independent pentru avedea ce a dus CNAS în această situaţie, ce să întâmplă cu banii pacienţilor. (…) Ne dorim condamnarea celor vinovaţi de moartea pacienţilor şi de blocarea accesului lor la servicii medicale şi la medicamente. Trebuie să plătească şi să se recupereze prejudiciului”, a precizat vicepreşedintele Coaliţiei Organizaţiilor de Pacienţi cu Afecţiuni Cronice (COPAC), Iulian Petre.