Fabrica de făcut copii de la Sovata: Tamponul cu nămol, printre tratamentele de fertilitate căutate de românce

Staţiunea balneoclimaterică Sovata este considerată atât în ţară, cât şi în străinătate, un fel de „paradis” al femeilor care visează să aibă copii, dar nu pot din diverse motive medicale. Recunoscută pentru peisajele superbe, pentru lacul Ursu şi bazinele cu apă termală, zeci de mii de turişti vin an de an în zonă. Localnicii povestesc că glumele din popor apărute despre Sovata sunt legate de existenţa unei cazarme din zonă. Flăcăii care îşi exercitau aici serviciul militar reprezentau una dintre atracţiile principale ale turistelor singure care ajungeau în staţiune. Poveştile de amor născute aici erau adesea urmate şi de apariţia „fructelor” pasiunii, din moment ce femeile aflate în trecere se bucurau de beneficiile apei sărate şi nămolului de aici, care fac minuni pentru fertilitate şi cresc şansele de a rămâne însărcinată, scrie adevarul.ro.

Potrivit unei legende, Lacul Ursu din Sovata s-a format în urma dragostei ce şi-au purtat-o o fată şi un flăcău, copiii unor păstori, blestemaţi de o zână. Se spune că sus, în munţii îndepărtaţi acoperiţi de codri, locuia o zână, care ar fi zărit pe o păşune un mândru flăcău de păstor păzind o turmă. S-a îndrăgostit imediat de el şi a început să-l pândească. La un moment dat, a observat că tânărul păstor nu era singur, ci împreună cu o fată, pe care o săruta cu foc. Înnebunită de gelozie, zâna i-a blestemat pe cei doi îndrăgostiţi, care s-au transformat, cu tot cu turmele de oi pe care le păzeau, în stane de piatră.

Zâna a cutreierat apoi în lung şi-n lat munţii şi codrii. Nu a mâncat, nu a băut apă. Umblând astfel cu mintea rătăcită, crengile şi aşchiile copacilor i-au rupt frumoasa îmbrăcăminte, i-au smuls vălul, în locurile unde au căzut bucăţi din acest văl, s-au format flori de sare, iar dedesubtul acestora, munţi de sare. După o vreme, a ajuns acasă. S-a oprit în faţa casei goale, unde înăuntru jăraticul se încingea încă în vatră. S-a uitat cu o privire ştearsă la casă, iar apoi a blestemat-o. În acel moment, locuinţa s-a scufundat, auzindu-se o mare bubuitură. În locul acesteia s-a format Lacul Ursu, a cărui apă ar fi încălzită şi astăzi de vatra casei în care a locuit zâna. În realitate, locul unde a apărut Lacul Ursu a fost cunoscut cândva ca şi Groapa lui Pálné. Procesul formării lacului a fost declanşat de o rupere de nori, combinată cu surparea terenului sub care se afla o exploatare de sare. Procesul a început în 1860, însă Lacul Ursu şi-a căpătat forma asemănătoare celei de astăzi într-o perioadă de numai şase ani, adică între 1875 şi 1881.

Infertilitatea a devenit o problemă reală şi în România. Conform statisticilor medicale, după 35 de ani, fertilitatea scade în mod natural. Apar dezechili­bre hormonale, iar capacitatea de nidaţie (prinderea embrionilor la nivelul uterului) este mai scăzută după această vârstă. Un alt factor este prelungirea timpului până când un cuplu doreşte să facă un copil. Dacă înainte de 1970, media de vârstă pentru procreare era între 22 şi 23 de ani, iar în 1989 – între 25 şi 27 de ani, astăzi ea se ridică undeva între 33 şi 38 de ani.

Alte articole

Viitorul sănătății feminine: prevenție, reconstrucție și fertilitate

Când speranța întâlnește responsabilitatea: Investigarea standardelor profesionale în clinicile de fertilitate din România

Efectele antiinflamatorii şi hormonale ale nămolului şi apei sărate extrase din Lacul Ursu au început a fi studiate sub supraveghere medicală încă din anii 1930. Începând din anii 1945, s-au izolat substanţe cu efect hormonal din apa sărată, cu repetarea periodică a dozărilor hormonale în anii următori. Ultima determinare hormonală, efectuată în anul 2011, la Budapesta, a relevat valori înalte de estrogen şi progesteron human-like (adică asemănător ca structură cu hormonii umani feminini – n.r.) atât în apa sărată, cât şi în nămolul extrase din Lacul Ursu. În prezent se ştie că aceşti produşi hormonali provin din crustaceul de apă sărată Artemia salina, cât şi din microflora lacului.

Apa sărată hiperconcentrată şi nămolul sapropelic peloidogen extrase din Lacul Ursu au un efect pluristructural, sincron şi de fineţe asupra aparatului genital feminin: efect antiinflamator, de stimulare hormonală şi de relaxare a sistemului nervos, ultimul efect devenind tot mai important cu trecerea anilor (ca urmare a creşterii gradului de stres în rândul populaţiei, creşte şi procentul cazurilor de sterilitate psihogenă, indusă de stres).

Tratamentele ginecologice se desfăşoară pe durata a două săptămâni şi constau din irigaţii vaginale cu apă sărată, tampoane vaginale cu nămol, împachetări externe cu nămol, băi sărate, electroterapie cu efect antinflamator etc. Tratamentul ginecologic include consultaţie ginecologică, respectiv consiliere de specialitate pentru infertilitate de cuplu.

România deţine o treime din rezerva de minerale din Europa dar, din păcate, nu se face suficient pentru a atrage mai mulţi turişti care să se bucure de beneficiile tratamentelor, la adevăratul potenţial al zonelor pe care le avem. Turismul balnear sau curele balneomedicale sunt recomandate atât turiştilor care vor să prevină sau să rezolve o problemă de sănătate, cât şi celor care vor pur şi simplu să se relaxeze şi să se bucure de beneficiile naturii.

Citeşte şi Mituri despre fertilitate care te împiedică să rămâi însărcinată