Madridul pune sub tutelă finanţele Cataloniei

”Noi am stabilit (acest) nou sistem de control al cheltuielilor” cu scopul de a evita ca ele să finanţeze ”activităţi ilegale” ca referendumul, a declarat ministrul Bugetului Cristobal Montoro la finalul unei şedinţe a Consiliului de Miniştri.

Liderii separatişti din Catalonia, o regiune profund împărţită între susţinătorii şi adversarii unei secesiuni faţă de Spania, vor să organizeze un referendum pe 1 octombrie, în pofida tuturor avertismentelor Madridului.

În vederea evitării deturnării de fonduri către organizarea scrutinului, statul le va plăti în mod direct salariile funcţionarilor, alocaţiile sociale şi facturile furnizorilor de servicii publice, a precizat Montoro.

Această strângere a şurubului a fost decisă după ce însărcinatul cu economia catalană, vicepreşedintele regional Oriol Junqueras, a anunţat că nu se va mai supune niciunui control săptămânal asupra cheltuielilor sale, impus de Madrid în iulie.

Alte articole

Nicușor Dan, primele declarații după Referendumul din București: „Această inteligență colectivă ne dă tuturor speranță”

Referendum local București 2024. S-au aprobat condițiile de tipărire a buletinelor de vot. Cum vor arăta acestea

Hotărârea Guvernului a coincis cu difuzarea unei scrisori deschise a preşedintelui regional catalan Carles Puigdemont, a lui Oriol Junqueras şi a preşedintei Parlamentului catalan Carme Forcadell, cărora li s-a alăturat pentru prima oară în mod public primarul Barcelonei Ada Colau.

Citeşte şi Miting de amploare în Barcelona. Manifestanţii cer independenţa Cataloniei

 Adresându-se şefului Guvernului Mariano Rajoy şi regelui Felipe al VI-lea, ei denunţă o ”reprimare fără precedent” din partea statului asupra susţinătorilor referendumului şi lansează un ”apel la dialog” pentru ca statul să autorizeze această consultare.

”Nu va avea loc niciun referendum”, a subliniat vineri un purtător de cuvânt al Guvernului, Inigo Mendez de Vigo, afirmând că singurul dialog pe care-l vor susţinătorii independenţei vizează organizarea unui referendum pe care Guvernul şi majoritatea partidelor din Spania îl consideră ca nepermis de Constituţie.

Guvernul subliniază invariabil că susţinătorii independenţei au doar o singură cale posibilă: să promoveze o reformă a Constituţiei care să permită această consultare, pentru moment interzisă.

Separatiştii sunt majoritari în Parlamentul catalan din 2015, însă societatea catalană este împărţită – aproape egal – potrivit sondajelor. În schimb, peste 70% dintre catalani doresc să poată să se exprima prin intermediul unui referendum.

Ignorând avertismentele, mii de susţinători catalani ai independenţei şi-au lansat cu fervoare, la un miting, joi seara, campania ”da” în referendumul de la 1 octombrie.

 Un spot de campanie prezintă un viitor radios unei Catalonii independente, în sfârşit debarasată de ”nedreptăţi” şi ”ameninţări”.

FĂRĂ BAIE DE MULŢIME

Mariano Rajoy, care este totodată şeful Partidului Popular, urmează să efectueze vineri seara, la ora locală 18.00 (19.00, ora României), o viztă la sediul PP de la Barcelona, un mod de arăta că este în continuare ”acasă” şi de a-şi încuraja activiştii. Însă nu a prervăzut vreo baie de mulţime sau vreo altă întâlnire în capitala catalană.

Dacă vor reuşi să organizeze referendumul şi să obţină o victorie, separatiştii dau asigurări că vor proclama independenţa acestei regiuni care concentrează 16% din populaţia spaniolă.

Ascensiunea secesionistă în Catalonia, un teritoriu cu o limbă şi o cultură proprii, a fost alimentată în parte de criza economică din 2008. Însă, ”detonatorul” separatiştilor a fost anularea parţială, în 2010, de către Curtea Constituţională, a noului ”Statut al autonomiei Cataloniei” care îi acorda competenţe lărgite şi o definea drept o ”naţiune”.

După convocarea referendumului la 6 septembrie, Guvernul şi justiţia acţionează pe toate fronturile să-l împiedice. Parchetul a reclamat citarea primarilor care iau parte la consultare pentru a-i anunţa că au fost inculpaţi şi ameninţă că-i va aresta dacă nu răspund citaţiei.

Aproape 750 dintre cei 948 de primari catalani vor să participe la organizarea scrutinului. Însă cinci din zece cele mai mari oraşe catalane se opun consultării.

Primarul de la Barcelona, un oraş cu 1,8 milioane de locuitori, rămâne prudent. Ada Colau a declarat pur şi simplu că nu va ridica obstacole în calea ţinerii referendumului.