Adrian Vasilescu, BNR: România nu are încă o creştere economică sustenabilă

Adrian Vasilescu a punctat faptul că, în 2008, România a avut cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, însă la un an distanță a înregistrat un recul semnificativ, până la—7,1%.

„În 2008, România a realizat o creștere de 8,5%, cea mai mare viteză de creștere din Uniunea Europeană în acel timp, dar în trimestrul IV țara deja intrase în criză. Două aspecte sunt de semnalat în legătură cu asta, și anume viteza de creștere care continuă… În 2009, Polonia a fost singura țară din Uniunea Europeană care nu a fost în criză. România are o scădere importantă, semnificativă, în 2009, de 7,1%. Sunt țări care au avut 14%, 8%… România este a șaptea țară cu creștere negativă, dar dacă ne uităm cum s-au rostogolit pe scări în jos țările care au avut scăderi puternice, o să vedem că România, deși la scădere este a șaptea țară, la rostogolire a fost a doua. Numai Lituania are o rostogolire mai mare decât România. Toate celelalte șase țări dinaintea noastră au înregistrat rostogoliri mai mici, pentru că au plecat mai de jos. Noi am plecat de sus… de la 8,5%, am coborât la zero, iar de la zero am mai făcut un salt în jos până la 7,1%, foarte mult”, a menționat Vasilescu.

Potrivit consultantului BNR, primele semne de redresare în economia românească au avut loc în 2010, iar, la ora actuală, România este țara cu cea mai mare creștere economică din UE.

„Ne-am revenit ușor în 2010 și pe urmă am început să creștem și am ajuns, iată, în 2015, în ultimul an al tranziției post-criză, în care am început să ne redresăm. Atunci am avut a șasea creștere economică din Uniunea Europeană. În 2016, când am înaintat deja către zorii redresării, România a luat startul mai bine și a fost țara cu cea mai mare viteză de creștere din Uniunea Europeană. În momentul de față, în 2017, avem datele pe două trimestre, și acestea ne situează în continuare ca țara cu cea mai mare creștere. Toate țările își doresc o creștere economică sustenabilă, dar pe care noi încă nu o avem”, a atenționat Adrian Vasilescu.

Alte articole

Călin Georgescu ameninţă: „Nu știi niciodată cum va reacționa un popor la disperare! Aș fi vrut o economie a prosperității, nu una de ghetou. Jocuri de noroc, cămătari, bancheri, droguri, deznădejde”

Moody’s confirmă ratingul României la ”Baa3”. Perspectiva negativă reflectă riscurile semnificative de implementare legate de programul fiscal al Guvernului. Nazare: România se află pe o direcție credibilă de consolidare fiscală

În viziunea oficialului BNR, modelul care i se potrivește în prezent României este cel de dezvoltare durabilă.

„Termenul de dezvoltare durabilă i se potrivește României astăzi. Modelul pe care îl căutăm de foarte multă vreme, și pe care încă nu l-am găsit, trebuie să plece de la câteva criterii. În primul rând, trebuie să înțelegem că orice societate sănătoasă la cap nu-și poate dori altceva decât prosperitate pentru țară. O stare de dezvoltare pentru o masă critică a populației, pentru că nu s-a inventat pe planetă țara care să asigure prosperitate și bunăstare pentru întreaga populație, așa că ar fi absurd să ne gândim noi că am putea să facem, și în același timp un număr mai mic de săraci și, totodată, să ne gândim la posibilitatea de a avea o stare normală și decentă pentru cei aflați în nevoi. Acestea ar fi cerințele într-un timp în care România intră în al zecelea an după izbucnirea crizei. Iată că la 15 septembrie s-au împlinit oficial nouă ani de când a început criza și practic. Acum suntem în anul 10”, a subliniat reprezentantul BNR.