BNR pregăteşte măsuri de restricţionare a gradului de îndatorare a românilor la bănci

Creditarea bancară nu a mai ţinut capul de afiş al presei în ultimele luni, mai ales după ce evoluţia pozitivă a sistemului bancar s-a păstrat, dar şi pe fondul „ofertei“ excesive de subiecte din partea guvernului şi a Parlamentului. Pentru Banca Naţională a României (BNR) creditarea a rămas încă un subiect foarte important, lucru normal în condiţiile în care starea sistemului bancar este una dintre principalele atribute ale instituţiei. Uneori cu mesaje care, cel puţin la prima vedere, se bat cap în cap. Cum ar fi faptul că băncile au exces de lichiditate şi ar trebui să majoreze creditarea, dar, pe de altă parte, se doreşte restricţionarea unor împrumuturi. 

Diferenţa vine din faptul că în primul caz este vorba de creditarea companiilor, iar în cel de-al doilea, de împrumuturile de nevoi personale contractate de persoane fizice. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, luna trecută, că ponderea creditului în PIB a scăzut faţă de 2008, de la 40% până la 29%. Totodată, şeful BNR a atras atenţia băncilor că ar trebui să fie mai deschise către finanţarea sectorului de afaceri. Ca valoare însă, soldul creditelor acordate companiilor nu a scăzut, dimpotrivă. În decembrie 2008, soldul acestor împrumuturi, fără cele contractate de instituţii financiar nebancare şi de administraţiile publice, era de 84,1 miliarde lei, iar în iulie 2017 se situa la 89,2 miliarde lei. Sigur, dacă am calcula în euro, nu în lei, ar fi o diferenţă (euro era aproximativ 3,5 lei atunci, acum a urcat la 4,5 lei), iar la diferenţa valutară am putea adăuga şi inflaţia din ultimii zece ani. 

Creditele acordate populaţiei au crescut chiar mai mult, de la un total de 99,2 miliarde lei, la finele lui 2008, până la 117,7 miliarde lei, în iulie anul acesta. În toată perioada, cel mai mult au crescut împrumuturile pentru locuinţe, de la 20,9 miliarde lei, în 2008, până la 62,4 miliarde lei, anul acesta. Creditele de consum însă s-au micşorat, de la 73,7 miliarde lei până la 55,3 miliarde lei. În 2008, mai erau şi „credite în alte scopuri“, în valoare de 4,6 miliarde lei, care acum sunt incluse în cele de consum, ceea ce înseamnă că scăderea este şi mai mare. 

BNR ar dori un grad maxim de îndatorare de 55% din venit şi de 65% doar pentru cei cu venituri foarte mari, scrie capital.ro. Majoritatea băncilor se înscriu deja în aceste limite, cu doar câteva excepţii, cum ar fi BRD, unde nivelul este de 70% din care se scad 265 de lei pentru fiecare membru al familiei sau Banca Transilvania unde gradul maxim urcă la 70%. La BCR gradul de îndatorare este de 65%, din care se scad costurile coşului zilnic, iar la ING Bank şi este de 60%. 

Alte articole

BNR lansează moneda cu tema „145 de ani de la nașterea lui Mihail Sadoveanu”. Când va fi pusă în circulație

BNR atrage atenţia: consumul depăşeşte veniturile, adică românii cheltuiesc mai mult decât câştigă. Ar putea fi un indicator al revenirii muncii la negru

Cheltuielile de subzistenţă, adică suma necesară cheltuielilor lunare pentru o persoană, diferă de la o bancă la alta, valorile fiind între 260 de lei şi 375 de lei. Oricum, nu este uşor de stabilit un coş comun pentru toţi cetăţenii, diferenţele fiind majore între urban şi rural, ca şi între oraşele mari şi oraşele mici. La fel de complicat este şi în cazul celor cu venituri apropiate de salariul minim pe economie; chiar dacă o rată de 350 de lei, adică un credit de consum în valoare de 15.000-16.000 lei pe cinci ani, înseamnă circa 33% din venit, persoana respectivă rămâne cu mai puţin de 700 de lei disponibili pentru cheltuielile lunare. Într-un oraş mare, persoana respectivă ar fi la limita supravieţuirii.