Robert Cazanciuc propune o perioadă de pregătire de şase ani pentru viitorii judecători şi procurori

„În cele ce urmează voi expune câteva soluții care, în urma dezbaterilor profesionale și parlamentare, să se poată transforma în propuneri de modificare și completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, vizând creșterea vârstei la care magistrații ajung efectiv să profeseze cu depline puteri, dar nu prin impunerea unor condiții suplimentare la admitere, ci prin extinderea perioadei de pregătire și diversificare a stagiilor de practică și schimbarea sistemului de repartizare și evaluare a absolvenților”, a scris Robert Cazanciuc pe blog.

El propune introducerea unei perioade de pregătire de șase ani pentru viitorii judecători și procurori, din care patru ani ca auditor în cadrul Institutului Național al Magistraturii (INM) și doi ani ca stagiar în cadrul unei instanțe judecătorești sau în cadrul unei unități de parchet.

Citeşte şi: Liviu Dragnea: Premierul nu a spus niciodată că nu-şi asumă legile justiţiei

După primul an de cursuri, auditorii ar trebui să urmeze cicluri de pregătire de câte șase luni la instanță, parchet, penitenciar, cabinet de avocatură, cabinet notarial sau instituție publică centrală, pe perioada cărora să fie îndrumați de un reprezentant al INM și de un reprezentant al instituției unde efectuează practica. La finalul fiecărui stagiu, îndrumătorii de practică vor realiza o evaluare a capacității fiecărui auditor de a exercita funcția de judecător sau procuror.

Alte articole

CSM, aviz negativ privind modificarea pensiilor de serviciu pentru magistrați

Proiect de lege legat de pensii, cine le-ar putea pierde definitiv: „Gestul de care societatea are nevoie pentru a avea încredere în statul român”

După încheierea pregătirii în cadrul INM, auditorii în justiție ar urma să susțină un examen de absolvire, constând într-o probă teoretică, o probă practică, un interviu și un examen psihologic. Comisia de examinare va fi alcătuită din șapte membri: trei judecători, doi procurori, un avocat și un profesor universitar.

Repartizarea candidaților pe locurile de judecători stagiari și procurori stagiari disponibile în cadrul sistemului judiciar ar urma să fie făcută de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în funcție de opțiunea auditorului și de nota finală de absolvire, compusă din media de la examenul de absolvire și media rezultată din evaluările realizate pe durata studiilor în cadrul INM, în proporție de 60% și respectiv 40%.

Cazanciuc mai propune ca judecătorii stagiari să judece în complete colegiale formate dintr-un stagiar și un judecător definitiv și să aibă opinie consultativă, care se motivează, iar procurorii stagiari să soluționeze cauze alături de un procuror definitiv.

Referitor la interviul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, se propune ca acesta să fie susținut în fața colegiului de conducere al Curții de Apel sau al parchetului de pe lângă Curtea de Apel, iar contestațiile să fie soluționate de un complet de cinci judecătorii ai Înaltei Curții de Casație și Justiție, Secția de Contencios Administrativ. Modalitatea de susținere a interviului și criteriile de examinare vor fi stabilite prin hotărâre a CSM.

„Soluțiile normative propuse nu exclud dezbateri despre o eventuală limită de vârstă și experiența profesională la admiterea în magistratură, dar cred că trebuie avute în vedere următoarele: vârsta în sine nu este o garanție că la examenul de admitere la INM se vor prezenta candidați adecvați profilului de magistrat, cu experiențe diverse care să le permită ulterior înțelegerea complexității unor cauze deduse judecății; admiterea în profesiile de avocat și notar este astăzi la fel de dificilă precum admiterea la INM, astfel că va fi puțin probabil ca un tânăr bine pregătit, consolidat în profesie să reînceapă procedura unui examen complex în magistratură; există riscul dovedirii doar în mod formal a parcurgerii unei experiențe profesionale”, se arată în postare.

Fostul ministru precizează că propunerile au ca scop instaurarea unui echilibru care să ferească atât sistemul judiciar, cât și societatea de scandaluri ce afectează încrederea în independența și imparțialitatea actului de justiție.

„Sisteme de admitere în profesia de judecător sau procuror similare celui anterior prezentat se întâlnesc în special în: Austria, Germania sau Olanda, state unde pregătirea inițială durează între 5-7 ani, perioadă în care candidaților li se oferă posibilitatea de a se familiariza cu profesii diferite și activități complexe. În toate cele trei state menționate, în perioada de pregătire este urmărită și evaluată capacitatea candidatului de a exercita funcția publică, examinarea pe durata stagiaturii sau la finalizarea pregătirii fiind efectuată de comisii formate din judecători, avocați sau chiar reprezentanți ai autorităților locale — în cazul unor landuri din Germania”, a mai scris Robert Cazanciuc.