Peste 230.000 dintre elevii din România nu au toalete în interiorul şcolii. Cele mai sărace judeţe sunt Teleorman şi cele din Moldova

„Aproximativ 30% dintre şcolile din România nu au grupuri sanitare în interior, situaţie care afectează peste 230.000 de elevi la nivel naţional. În total, 2.220 de şcoli din România nu au grupuri sanitare în interior, iar diferenţa dintre mediul urban şi cel rural este evidentă: 38% în mediul rural, comparativ cu 7% în mediul urban. Aceste constatări sunt relevante ţinând cont de legătura dintre condiţiile sanitare şi de igienă şi subdezvoltarea copiilor, care poate fi cauzată de infecţii bacteriene”, reiese din strategia pentru modernizarea infrastructurii educaţionale elaborată de către Ministerul Educaţiei Naţionale.

Potrivit sursei citate, absenţa grupurilor sanitare în interior este frecventă în regiunea Moldovei. În judeţele Vaslui şi Botoşani, aproximativ unul din trei elevi nu are acces la grupuri sanitare în interior. În judeţele Vrancea şi Teleorman, această problemă afectează aproape unul din patru elevi. Pe de altă parte, în Bucureşti şi în judeţele Ilfov şi Braşov au cele mai mari procente de unităţi de învăţământ cu toalete în interior.

Potrivit documentelor oficiale, prezentate de Ministerul Educaţiei, 56% dintre elevii din România învaţă în şcoli supraaglomerate, chiar dacă, în mediul urban, 46% dintre şcoli rămân cu locuri libere.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Analizând capacitatea unităţilor de învăţământ prin prisma numărului de elevi înscrişi, datele arată că peste jumătate (56%) dintre elevii din România învaţă în şcoli supraaglomerate sau subutilizate. (…) Infrastructura educaţională din România este inadecvată pentru un număr mare de elevi (peste 1,2 milioane)”, reiese din strategia pentru modernizarea infrastructurii educaţionale elaborată de către Ministerul Educaţiei Naţionale.

Alte articole

Ai firmă și angajezi elevi sau studenți aflați în vacanță? Primești un stimulent financiar important din partea statului!

Colegiul din România unde candidează 10 elevi de clasa a 5-a pe loc. Concurență uriașă pentru copiii care abia au terminat clasele primare

Potrivit datelor centralizate în strategia de modernizare, 10% dintre unităţile de învăţământ din România sunt supraaglomerate, în timp ce aproape 60% dintre acestea au capacitate excendentară, adică rămân cu locuri neocupate.

„Doar 30% dintre unităţile de învăţământ au capacitate adecvată. În mediul urban 14,5% dintre unităţile de învăţământ au o capacitate insuficientă, comparativ cu 8,8% din mediul rural. Pe de altă parte, un mare număr de unităţi de învăţământ din mediul urban (46%) au capacitate excedentară în raport cu numărul elevilor înscrişi. Capacitatea excedentară se întâlneşte cu precădere în mediul
rural, unde 62,6% dintre unităţile de învăţământ (aproximativ două din trei) au spaţiu excedentar, fiind utilizate sub capacitatea disponibilă”, mai arată instituţia.

Fenomenul supraaglomerării este mai larg răspândit în licee: 14% dintre unităţile de învăţământ secundar au capacitate insuficientă în raport cu populaţia şcolară, comparativ cu doar 2,4% dintre şcolile primare.

Ministerul Educaţiei atrage atenţia că infrastructura din şcoli influenţează rezultatele elevilor.

„În ansamblu, analiza datelor privind performanţele elevilor, inclusiv rezultatele la evaluarea naţională la clasa a-8-a şi la examenul de bacalaureat şi ratele de absolvire, arată existenţa unor diferenţe semnificative între unităţile de învăţământ din mediul urban şi cele din mediul rural, probabil exacerbate de accesul inegal la o infrastructură educaţională de calitate”, mai reiese din strategia instituţiei.

Prin acest proiect, ministerul Educaţiei Naţionale doreşte modernizarea şi extinderea unităţilor de învăţământ. Strategia privind modernizarea infrastructurii educaţionale 2017-2023 va sta în consultare publică până pe data de 16 noiembrie.

Citeşte şi 56% dintre elevi învaţă în şcoli supraaglomerate, condiţii inumane pentru elevii de la ţară