Proiectul PNL care prevede că refuzul unui loc de muncă duce la anularea venitului minim garantat, vot final în Senat

Iniţiativa intră în plenul Senatului cu raport de respingere adoptat de comisia de muncă în şedinţa din 1 noiembrie.

Potrivit proiectului, ”refuzul unui loc de muncă oferit şi / sau de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională conduce la încetarea dreptului la ajutor social”.

În prezent, legea le dă dreptul beneficiarilor de ajutor social să refuze de trei ori un loc de muncă sau participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională înainte de suspendarea ajutorului.

”Considerăm că modificările sunt necesare, mai ales că, nu de puţine ori, mass-media a prezentat cazuri în care beneficiarii de venit minim garantat se plimbă cu maşini de lux sau stau în conace. De asemenea, mulţi dintre ei îşi maltratează copiii şi nu-I lasă să meargă la şcoală sau, în cele mai bune cazuri când îi lasă, le interzic a primi burse de teama ca să nu piardă indemnizaţia dată de stat”, îşi motivează Florin Roman şi Raluca Turcan iniţiativa legislativă.

Alte articole

O deputată intrată în Parlament pe listele AUR a trecut la PNL. Care a fost motivul pentru care a părăsit formațiunea lui George Simion

Coaliția, la un pas de implozie. Liberalii amenință, și ei, cu ieșirea de la guvernare

”Politica în domeniul social ar trebui să fie orientată direct spre cei nevoiaşi şi nu pentru cei ce doresc să eludeze statul. Copiii trebuie să aibă dreptul de a învăţa şi poate nu e rea ideea de a-I obliga pe aceştia să lase copiii la şcoală sub sancţiunea de a fi privaţi de un drept social pe care statul îl acordă. Propunerea de faţă vine în sprijinul autorităţilor locale care au nevoie de forţă de muncă”, mai arată cei doi în expunerea de motive a iniţiativei.

Roman şi Turcan susţin că în luna decembrie 2016 România avea 55.457 de beneficiari, iar în luna aprilie 2017 numărul acestora a crescut la 243.006. 

Liderul PNL, Ludovic Orban, a declarat pe 2 septembrie, la o reuniune a parlamentarilor liberali la Neptun, că senatorii şi deputaţii partidului trebuie să susţină proiectul de lege care prevede sistarea ajutoarelor sociale pentru cei care refuză un loc de muncă sau un curs de recalificare.

”Cred că una din soluţiile de rezolvare a crizelor de pe piaţa muncii este aceea de a elimina parazitismul economic. Şi aici există un proiect de lege pe care PNL trebuie să-l susţină, şi anume acela sistare a ajutorului social pentru cei care refuză un loc de muncă oferit de agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă. Eu aş adăuga chiar pentru cei care refuză să participe la un curs de recalificare care să-I înzestreze cu abilităţile necesare unei noi meserii care să fie căutate pe piaţă. Cred că este un lucru normal şi firesc”, le-a spus Ludovic Orban liderilor liberali, parlamentarilor şi europarlamentarilor reuniţi la Neptun.

Două zile mai târziu el a revenit cu precizări asupra iniţiativei de sistare a ajutoarelor sociale pentru cei care refuză un loc de muncă, spunând că, deşi există o lege în vigoare din 2001 în acest sens, aceasta nu se aplică.

”Această prevedere legală nu se aplică. Pentru a clarifica şi mai bine prevederea legală astfel încât să fie foarte clar că, dacă unui beneficiar de ajutor social i se acordă un loc de muncă şi îl refuză el, nu să se ducă să ia negaţie de la compania care oferă locul de muncă. La ora actuală se practică următorul sistem: cel care nu vrea să muncească se duce şi ia negaţie de la compania care oferă la AJOFM locuri de muncă şi, în baza acestei negaţii, îşi continuă acordarea ajutorului social. Noi tocmai acest mecanism vrem să-l schimbăm, astfel încât lucrurile să fie clare: nu vrei să munceşti, refuzi un loc de muncă, nu mai ai dreptul la ajutor social. Vrem o clarificare a prevederilor din legea 416/2001”, a precizat Ludovic Orban întrebat care mai e rostul iniţiativei PNL în condiţiile în care un act normativ din 2001 reglementează acest aspect.

Senatul este primă cameră sesizată în acest caz, forul decizional fiind Camera Deputaţilor.