Legile Justiţiei. PSD schimbă regulamentul: Amendamentele admise în comisie se votează la pachet în plen UPDATE

UPDATE Deputatul PSD Florin Iordache şi-a justificat joi propunerea de modificare a regulamentului Camerei Deputaţilor astfel încât amendamentele să fie votate în bloc, nu individual, prin faptul că dacă o propunere a fost respinsă în comisie, înseamnă că nu există o majoritate pentru adoptarea sa, deci nu mai are rost să fie supusă la vot.

UPDATE Deputatul PSD Florin Iordache a depus la Parlament, împreună cu Tudor Ciuhodaru (PSD) şi Marian Cucşa (ALDE), un proiect de modificare a Regulamentului Camerei Deputaţilor, astfel încât, în plen, după epuizarea timpului alocat dezbaterilor, amendamentele admise se supun votului la pachet, iar cele respinse doar în unele cazuri.

Alte articole

Florian Coldea a fost trimis în judecată de către procurorii DNA în dosarul „optimizărilor”

Elena Udrea rămâne, momentan, în închisoare. DNA a contestat decizia de eliberare

UPDATE Comisia parlamentară specială pentru legile Justiţiei a votat joi înfiinţarea unei secţii de investigare a unor infracţiuni din Justiţie, care va funcţiona în cadrul Parchetului General şi va avea drept competenţe exclusive efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunile de corupţie şi infracţiunile contra înfăptuirii justiţiei săvârşite de procurori şi judecători.

Secţia specială de investigare a procurorilor şi judecătorilor a fost înfiinţată prin adoptarea de către comisia specială a unor amendamente depuse de senatorul PSD Şerban Nicolae la legea 304/2004 privind organizarea judiciară.

”După articolul 88 se introduce o nouă secţiune: Secţia de Investigare a unor infracţiuni din justiţie”, se arată într-un prim amendament.

Al doilea articol detaliază competenţele secţiei nou-înfiinţate:

„În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înfiinţează şi funcţionează secţia de investigare a unor infracţiuni din justiţie care are competenţa exclusivă de a efecuta urmărirea penală pentru infracţiunile de corupţie şi a celor asimilate acestora, prevăzute de Codul penal şi de legea 78/2000, infracţiunile de serviciu sau în legătură cu acesta, precum şi a infracţiunilor contra înfăptuirii justiţiei săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai CSM, precum şi de procurori şi judecători militari”.

Înfiinţarea secţiei speciale de investigare a procurorilor şi judecătorilor a fost adoptată cu voturile PSD – ALDE – UDMR, împotrivă votând PNL şi USR. Reprezentantul PMP în comisia specială nu a participat la nicio şedinţă a comisiei.

Comisia parlamentară specială pentru legile Justiției a adoptat, joi, un amendament potrivit căruia procurorii care vor să lucreze la Direcția Națională Anticorupție trebuie să susțină un concurs în fața Secției de Procurori a CSM. La propunerea UNJR şi AMR, comisia specială a aprobat introducerea concursului de admitere pentru procurorii care vor să activeze în cadrul DNA.

”Direcţia Naţională Anticorupţie se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la propunerea sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, in urma concursului organizat in acest sens, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii”, se arată la noul alineat (1), modificat, al articolului 87 din legea 303/2004 privind organizarea judiciară.

Tot la propunerea UNJR şi AMR au fost introduse două noi condiţii pentru a fi procuror DNA: vechime de minimum 8 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să nu fi fost sancţionaţi disciplinar.

”Pentru a fi numiţi în cadrul DNA, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi discilinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 8 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs susţinut în faţa secţiei de procurorir a CSM”, se arată în alin. (2) al art. 87 din actul normativ.

În ceea ce priveşte concursul pentru intrarea în DNA, acesta constă din două probe: un interviu susţinut în faţa secţiei de procurori a CSM şi o probă având ca obiect evaluarea a minimum cinci rechizitorii alese aleatoriu, precum şi a altor acte întocmite de candidaţi şi considerate relevante de aceştia, din ultimii 5 ani de activitate.