CSM, despre legile justiţiei: Propunerile „surpriză” nu au fost explicate de către iniţiatori

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) precizează că atât proiectul de modificare a Legilor Justiţiei transmis de Ministerul Justiţiei pentru avizare pe 23 august 2017, dar şi propunerile legislative ulterioare transmise spre avizare de către Camera Deputaţilor au conţinut „o serie de propuneri cu potenţial ridicat de afectare a luptei împotriva corupţiei, a independenţei procurorilor şi a întregului sistem judiciar, vizând aspecte care nu au fost niciodată anterior supuse vreunei dezbateri publice sau analizei Consiliului Superior al Magistraturii”.

„Toate aceste propuneri «surpriză» au fost lipsite de orice notă de fundamentare, nu au fost realizate studii de impact şi nici nu au fost explicate de către iniţiatori cauzele care ar genera nevoia unor astfel de modificări. În egală măsură, nu a existat nicio explicaţie clară şi argumentată cu privire la urgenţa adoptării unor astfel de măsuri legislative despre care nu s-a făcut vorbire niciodată în spaţiul dezbaterilor publice. Aceste aspecte au fost doar o parte din motivele care au determinat Consiliul Superior al Magistraturii să avizeze negativ atât proiectul iniţial depus de Ministerul Justiţiei, cât şi propunerile legislative promovate ulterior în procedură parlamentară”, se arată într-un comunicat de presă al CSM.

CSM mai arată că, deşi avizele date sunt consultative, Secţia pentru procurori a constatat că, în cadrul procedurii legislative ce se desfăşoară în regim de urgenţă, nu este analizat şi luat în considerare niciunul din argumentele pentru care magistraţii au respins propunerile, deşi acestea au evidenţiat „cauzele pentru care unele propuneri vor fi de natură a afecta lupta împotriva corupţiei, precum şi independenţa procurorilor şi a întregului sistem judiciar”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În ceea ce priveşte implicarea unor asociaţii profesionale ale judecătorilor şi procurorilor în procesul legislativ, CSM subliniază că doar Consiliul Superior al Magistraturii este organismul constituţional reprezentativ pentru întreg corpul magistraţilor.

Alte articole

Oana Gheorghiu, după raportul CSM: ”Declar pe proprie răspundere că sunt vinovată de ‘decredibilizarea justiției’. Nicio instituție dintr-o democrație nu are dreptul să fie la adăpost de critică”

Prima reacție a lui Eugen Tomac după scandalul documentului CSM: „Eu respect autonomia constituțională a CSM și este dreptul acestei instituții să își exprime poziția”

„Poziţia instituţională a acestui organism colectiv s-a conturat ca urmare a centralizării şi analizării tuturor opiniilor exprimate de adunările generale ale judecătorilor şi ale procurorilor de la toate instanţele şi parchetele din ţară, inclusiv a opiniilor transmise de asociaţiile profesionale ale magistraţilor.În acelaşi timp, asociaţiile profesionale ale judecătorilor sau ale procurorilor care participă la procesul legislativ exprimă puncte de vedere ale unor părţi minoritare ale judecătorilor sau procurorilor şi nu beneficiază de reprezentativitate pentru întreg corpul profesional al magistraţilor”, conchide Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Modificarea Legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor a fost adoptată, luni, de plenul Camerei Deputaţilor, cu 179 de voturi „pentru” şi 90 de voturi „împotrivă”.