Legile justiţiei: Efectuarea urmăririi penale faţă de un magistrat, după încuviinţarea Secţiei judecători sau procurori

Efectuarea urmăririi penale față de un judecător sau procuror pentru infracțiuni săvârșite în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea se poate dispune numai după încuviințarea Secției pentru judecători sau procurori, după caz, stabilește un amendament adoptat, marți, de Comisia specială pentru legile Justiției, potrivit Agerpres.

Este vorba de o modificare a legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, acest amendament fiind adăugat prevederilor anterioare ale art. 42, conform cărora secția pentru judecători a CSM încuviințează percheziția, reținerea, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu cu privire la judecători și magistrați-asistenți.

De asemenea, secția pentru procurori a CSM încuviințează percheziția, reținerea, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu cu privire la procurori. Aceste dispoziții privind percheziția și reținerea nu se aplică în caz de infracțiune flagrantă. Secțiile CSM se pronunță de îndată după primirea sesizării, mai prevăd modificările.

Legile Justiţiei: Ministrul Justiţiei şi preşedintele ICCJ nu mai pot exercita acţiunea disciplinară împotriva magistraţilor

Alte articole

Scandal uriaş. Nicuşor Dan a semnat decrete pe bandă rulantă, dar nu pe cele aşteptate

CSM, despre proiectul de reformă a pensiilor speciale: „Modificările sunt într-o evidentă contradicție cu principiul independenței justiției”

Comisia parlamentară specială pentru legile Justiţiei a adoptat marţi un amendament la legea 317/2004 privind funcţionarea CSM potrivit căruia doar Inspecţia Judiciară poate exercita acţiunea disciplinară împotriva unui judecător, procuror sau magistrat-asistent, fiind eliminaţi din această procedură ministrul Justiţiei şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), potrivit news.ro.

„La articolul 44, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: (3) Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători, procurori şi magistraţi-asistenţi se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar”, se arată în amendamentul adoptat de comisia specială.

Articolul în vigoare prevede, la alineatul (3), că „acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de un judecător se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.

Modificarea a fost propusă de CSM şi însuşită sub formă de amendament legislativ de USR şi ALDE.

Legile Justiţiei: Preşedintele secţiei de judecători este de drept preşedintele CSM

Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei a adoptat marţi un amendament la legea 317/2004 privind funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), potrivit căruia preşedintele secţiei de judecători a Consiliului este de drept preşedintele CSM.

„Preşedintele Secţiei pentru Judecători este de drept preşedintele Consiliului Superior al magistraturii şi este ales dintre membrii prevăzuţi la art. 4 pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, de adunarea electivă din care fac parte membrii prevăzuţi la art. 3 lit. a)-c), după cum urmează: a) judecătorii aleşi în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 3 judecători de la curţile de apel, 2 judecători de la tribunal şi 2 judecători de la judecătorii; b) membrii de drept, Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Ministrul Justiţiei; c) membrii desemnaţi, cei 2 reprezentanţi ai societăţii civile”, se arată în noul alineat (2) al articolului 24 din legea privind funcţionarea CSM, citat de news.ro.

Reglementarea în vigoare prevede că „preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului, cu votul majorităţii membrilor acestuia”.

Acelaşi amendament prevede că preşedintele secţiei pentru procurori este de drept vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.

Amendamentul a fost adoptat cu voturile PSD, ALDE şi UDMR, iar PNL şi USR s-au abţinut.