Legea parteneriatului public-privat, modificată de Guvern

În scopul protejării interesului public:

• Se reglementează etapele/competențele de aprobare în evaluarea proiectului, din punct de vedere al clasificării acestuia în sectorul administrației publice (on budget). În cazul în care, anterior momentului semnării contractului, din analiza acestuia reiese că proiectul ar urma să fie clasificat on-budget, proiectele administrației publice centrale vor putea fi implementate doar după aprobarea de către Guvern, prin Memorandum. În cazul proiectelor de interes local, acestea se aprobă de către Comisia de autorizare a contractelor de parteneriat public-privat la nivel local. Această comisie se va înființa ulterior prin Hotarâre de Guvern;
• Se introduce conceptul Value for Money, conform bunelor practici de la nivel internațional, și care reflectă diferențierea în estimarea costurilor pe întreaga durată a proiectului, ajustată cu valoarea riscurilor, în scenariile realizării prin metoda tradițională (achiziție publică) și prin parteneriat public-privat. Astfel, prin promovarea de proiecte de infrastructură în regim de parteneriat public-privat, nu facem referire neapărat la necesitatea de a clasifica un proiect off budget sau de a promova vreun anumit mecanism contabil, ci la transferul de riscuri și costul mai scăzut, pe termen lung, pentru statul român în comparație cu achiziția publică tradițională. 
• Se creează posibilitatea pentru partenerul public de a contribui la finanțarea realizării investițiilor cu resurse financiare publice pentru a reduce ulterior impactul financiar al obligațiilor de plată pe parcursul perioadei de operare a proiectului. Contribuția optimă a autorității publice, dacă se impune, va rezulta din modelările financiare aferente Value for Money (incluzând analizele de senzitivitate).

Pentru o abordare prudențială referitoare la sustenabilitatea proiectelor din punct de vedere a impactului bugetar și evaluarea capacității partenerului public-privat de a gestiona riscurile aferente implementarii proiectului.
o Se stabilesc mecanismele de evaluare a proiectelor pentru evitarea situațiilor de abatere de la țintele de deficit și datorie publică asumate de România prin Strategia fiscal-bugetară.
o La nivelul Studiului de fundamentare se va efectua o evaluare externă a capacității partenerului public de a gestiona riscuri la nivelul contractului de PPP.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Măsuri pentru includerea în regim PPP exclusiv a proiectelor bine pregătite, care prezintă eficiență economică și o prioritate la nivel central/local:
o Costul net actualizat al realizării proiectului prin metoda tradițională (achiziție publică) urmează a fi utilizat ca punct de referință („affordability threshold”) în comparație cu costul net actualizat al realizării proiectului în regim de parteneriat public privat;
o Se prevede elaborarea unui Program strategic asumat la nivelul Guvernului și care va prevedea categorii de proiecte care pot fi dezvoltate în regim de PPP.

Alte articole

IREAL! Cât costă să crești un copil în Elveția. Tot mai multe cupluri renunță la planul de a avea moștenitori

Suma uriașă câștigată de Pescobar cu restaurantele din Londra. Explicațiile date de afacerist: „La program de șase ore”

Asigurarea continuității proiectului prin reglementarea situațiilor de înlocuire a partenerului privat:

o Reglementarea unor mecanisme care să permită înlocuirea partenerului privat în caz de neperformanță, fară reluarea procedurilor de atribuire a contractului, evitându-se posibile situații de reclasificare a unor proiecte off budget în proiecte on budget;
o Protejarea activelor publice ale companiei de proiect.
Ordonanța de urgență adoptată astăzi modifică și completează Legii nr.233/2016 privind parteneriatul public-privat.