Studiu: România, pentru al patrulea an lider regional la numărul de modificări legislative

Clasamentul se menţine neschimbat faţă de ultimii doi ani, cu Polonia (220 de legi) pe locul al doilea, urmată de Ungaria (200 de legi).

Comparativ cu anul trecut, rezultatele cercetării arată o scădere moderată, cu 5,3%, a numărului total de legi adoptate la nivel regional, respectiv 1.040 de modificări legislative adoptate în cele şase ţări din ECE în decursul celor 12 luni. Numărul legilor adoptate a scăzut după ce, timp de trei ani consecutiv, a înregistrat o creştere constantă. România se menţine pentru al patrulea an consecutiv pe prima poziţie, înregistrând o scădere faţă de anul trecut uşor peste media regiunii (6,3%). Faţă de perioada 2013/2014, numărul legilor adoptate în România a crescut cu 9%.

Cea mai mare scădere în perioada analizată s-a înregistrat în Bulgaria, unde numărul legilor adoptate a scăzut cu 46%, pe fondul unei instabilităţi politice prelungite generate de alegerile parlamentare, instabilitate care a afectat evoluţia firească a procesului legislativ.

Aproape jumătate (45%) din legile adoptate (468 din 1.040) au avut un impact direct asupra companiilor, în timp ce mai bine de o treime dintre acestea au afectat mediul de afaceri în general (36% din 468 de legi). Spre deosebire de anii anteriori, când sectorul financiar a fost cel mai reglementat domeniu, în 2016-2017 majoritatea legilor adoptate cu impact asupra companiilor au afectat sectorul serviciilor (14%), agricultura (12%) şi sănătatea (11%), în vreme ce sectorul financiar a căzut pe poziţia a patra (10%). La nivel de regiune, sectoarele cel mai puţin afectate au fost IT&C şi sectorul energetic.

Alte articole

Ce legi vrea Guvernul Bolojan să modifice în vara 2025. Măsurile fiscale care vor fi aplicate din iulie

Țara cu cele mai ciudate legi de pe glob. Poți intra la închisoare dacă nu îți plimbi câinele suficient. Minciuna, considerată mai gravă decât violența fizică

În România, din totalul de 280 de legi, peste jumătate (157) au avut impact asupra altor domenii decât cel al afacerilor: educaţie, cultură, social, administraţie, justiţie etc. 123 legi au afectat direct companiile, iar aproape jumătate dintre acestea (50) au avut impact asupra mediului de afaceri în general (legi referitoare la bugetul statului, codul fiscal, concurenţă, achiziţii publice, etc). Ca la nivel de regiune, cele mai afectate sectoare au fost serviciile, agricultura, sănătatea, sectorul financiar, industria, energia, sectorul IT&C.

Ca în anii precedenţi, cea mai mare parte a legilor au fost iniţiate de guverne (76,7% faţă de 72,2% în 2015/2016).

Pe de altă parte, comparativ cu anul trecut, cei mai productivi parlamentari au fost cei din România (36%) şi Bulgaria (26%), în timp ce Polonia a înregistrat o scădere de 30%, valul de modificări legislative care a marcat anul trecut atenuându-se după alegeri. În România, numărul legilor iniţiate de parlamentari cu impact asupra afacerilor a crescut pentru al treilea an consecutiv, dublându-se faţă de perioada 2013/2014.

România înregistrează de departe cel mai mare procent de legi adoptate prin procedură extraordinară (49%), de cinci ori mai mare decât următorul clasat, Slovacia (9,5%).

La nivel de ECE, 17,7% din modificările legislative cu impact asupra activităţii companiilor au fost adoptate prin procedură extraordinară, în uşoară scădere faţă de anul trecut. Contrar tendinţei regionale, în România s-a înregistrat o uşoară creştere (54,7% faţă de 51,6% în 2015/2016), după scăderea din perioada 2015/2016.

Interesul mass-media faţă de legile nou adoptate a scăzut la 33,1%, de la 48,5% anul trecut. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Slovacia (42%) şi Polonia (28%). Singura creştere semnificativă (27%) a fost constatată în Cehia, unde 2017 este an electoral.

„Întotdeauna este interesant să observi modul în care alegerile sau preluarea Preşedinţiei CE influenţează activitatea aparatului legislativ. În ultimele 12 luni au avut loc alegeri în Bulgaria, România şi Cehia, ceea ce a avut un impact puternic asupra numărului de legi şi procedurii legislative în general. Aşteptăm să vedem ce ne rezervă lunile următoare, când electoratul din Ungaria este aşteptat la urne, Cehia se va pregăti pentru alegerile prezidenţiale, iar Bulgaria va prelua preşedinţia CE”, a declarat Peter Fecko, director general în cadrul Grayling CEE.

Raportul AcTrend a fost realizat de Grayling în Europa Centrală şi de Est şi a analizat legile adoptate în perioada 1 august 2016 – 1 august 2017 în şase ţări din ECE (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia). Au fost folosite datele publice disponibile pe site-urile forurilor legislative, iar raportul acoperă exclusiv legile adoptate de către Parlament. În ceea ce priveşte reflectarea în presă, nu a fost făcută o analiză cantitativă pentru fiecare lege adoptată. Dacă o lege a generat un articol într-una dintre cele mai respectate sau citite publicaţii, aceasta a fost considerată ca fiind o modificare legislativă care a generat un interes „semnificativ” în mass-media.

Grayling este o agenţie de comunicare care are 31 de birouri în 22 de ţări europene. Grayling face parte din Huntsworth Plc., un grup internaţional de consultanţă cu sediul în Londra şi cotat la Bursa de Valori din Londra.