Legea privind funcţionarea CSM, adoptată de Senat. Inspecţia Judiciară a rămas în subordinea Consiliului Superior al Magistraturii

”Cu 81 de voturi pentru, 28 împotrivă şi o fluierătură, proiectul de lege a fost adoptat”, a anunţat preşedintele de şedinţă Claudiu Manda rezultatul votului pe modificările legii 317/2004, după ce senatorii USR au fluierat pe tot parcursul procedurii de vot.

”Vă rog să votaţi, nu să fluieraţi”, le-a atras atenţia, anterior, Manda senatorilor USR.

Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei a adoptat marţi cu 12 voturi ”pentru” şi 2 voturi ”împotrivă” un raport de admitere la legea 317/2004 privind funcţionarea CSM.

Dezbaterile din comisie asupra modificării legii privind funcţionarea CSM au durat puţin peste o oră.

Alte articole

Pensiile din Justiție s-ar înjumătăți, dacă pachetul de măsuri al lui Bolojan este adoptat. Cât ar urma să încaseze magistrații

CSM, criticat dur de o judecătoare după poziţiile recente privind creşterea vârstei de pensionare şi plafonarea pensiilor speciale: „Vom atrage o ură profesională profundă. De aia ne urăşte poporul”

Comisia nu a adus modificări semnificative faţă de forma adoptată de Camera Deputaţilor.

Deşi PSD a anunţat în repetate rânduri că intenţionează transformarea Inspecţiei Judiciare într-o instituţie independentă, aceasta a rămas în continuare în subordinea CSM, aşa cum prevede legea în vigoare.

Legea privind funcţionarea CSM este ultima din pachetul celor trei legi ale justiţiei modificate în procedură de urgenţă accelerată în Parlament.

Celelalte două acte normative, legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi legea privind organizarea judiciară, au fost adoptate deja de Senat zilele trecute.

Legea privind organizarea judiciară a fost adoptată miercuri de Senat, cu 80 voturi ”pentru”, 28 de voturi ”împotrivă” şi o abţinere, fără ca în plen să fie făcută vreo modificare în plus faţă de varianta votată în comisia specială. Comisia specială adoptase raportul de admitere al legii cu o seară înainte.

Singurele modificări semnificative aduse actului normativ faţă de forma adoptată de Camera Deputaţilor au fost în ceea ce priveşte secţia specială pentru investigarea magistraţilor, care a primit puteri sporite faţă de varianta adoptată de Camera Deputaţilor.

Comisia specială pentru legile justiţiei a adoptat un amendament prin care acordă puteri sporite nou înfiinţatei secţii de investigare a magistraţilor, astfel încât această structură va putea să cerceteze toate infracţiunile săvârşite de procurori şi judecători.

”În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înfiinţează şi funcţionează Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie care are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii”, se arată în amendamnetul adoptat de comisia specială.

În varianta votată de Camera Deputaţilor, secţia specială avea competenţa de a investiga doar unele infracţiuni săvârşite de magistraţi, nu toate infracţiunile, aşa cum a decis comisia specială.

Şi legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor a fost adoptată marţi de Senat cu 80 de voturi ”pentru” şi niciun vot ”împotrivă”, în condiţiile în care niciun partid din opoziţie nu a fost prezent în sală. 

Plenul Senatului a adoptat o serie de amendamente ale lui Şerban Nicolae, respinse de comisie, la articolul 96 al legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care reglementează răspunderea materială a magistraţilor.

În Comisie, proiectul a avut mai multe modificări faţă de forma  adoptată de Camera Deputaţilor. Cel mai important amendament prevede că preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcţiile de conducere la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului. Acum, preşedintele nu este limitat la un singur refuz. 

Toate cele trei legi urmează să fie trimise preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare, dar PNL şi USR au anunţat că, înainte, le vor ataca la Curtea Constituţională.