Şeful INS: În state precum Bulgaria sau Norvegia, evidenţa populaţiei e gestionată de INS, nu de MAI

Ministrul Administraţiei si Internelor, Mircea Duşa, a cerut INS convocarea Comisiei Centrală pentru Recensământul Populaţiei şi a Locuinţelor 2011 pentru data de 14 august. Membrii acestei comisii vor trebui să conlucreze cu cei de la MAI furnizând datele necesare pentru conturarea unei imagini cât mai clare asupra numărului de români cu drept de vot.

„Sunt state în care registrul de evidenţă a populaţiei este fie administrat de oficiul naţional de statistică în mod direct (Bulgaria şi Norvegia), fie în colaborare cu autorităţile publice competente (în majoritatea ţărilor membre ale UE). Acest fapt permite chiar rea­lizarea de recensământuri pe baza re­gistru­lui de evidenţă a populaţiei (Austria, Polonia, Danemarca, Finlanda etc.)”, a expli­cat pentru Ziarul Financiar preşe­dintele INS.

Pentru ca acest lucru să fie posibil, şeful INS spune că este nevoie de un cod unic de referinţă, iar la recensământul din octom­brie anul trecut s-a avut în vedere acest aspect, tocmai pentru a se utiliza registrul de evidenţă a populaţiei în procesul de recenzare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Din păcate, solicitarea CNP a fost receptată ca un act ilegal, iar recensământul a fost afectat de campania negativă de dinainte şi din timpul recenzării”, a mai spus Voineagu.

Alte articole

INS: Rata anuală a inflației a crescut la 10,85% în luna mai. Curentul, chiriile şi motorina s-au scumpit cel mai mult în ultimul an

INS: Deficitul balanței comerciale pe primele patru luni, cu 7% mai mic față de aceeași perioadă din 2025

Rezultatele preliminare ale recensă­mântului de anul trecut arată că populaţia stabilă a României este de 19,04 milioane de persoane.

Între recensământuri, populaţia Româ­niei se actualizează în funcţie de datele primite de la primării privind natalitatea şi mortalitatea şi în funcţie de numărul de cetăţeni români care au renunţat la cetăţenie sau au dobândit cetăţenie română. În ultimii ani numărul celor care au dobândit cetăţenie română a fost mai mare decât al acelora care au renunţat la ea, afirmă reprezentanţii INS.

Reprezentanţii INS spun că, atunci când MAI evaluează datele calitative şi cantita­tive privind populaţia, se ţine cont şi de datele agregate publicate de INS. Însă inversul nu este valabil, Internele susţinând că datele confidenţiale privind cetăţenii nu pot fi transmise INS, deşi legislaţia naţională şi europeană interzice comu­nicarea datelor sub o altă formă decât cea de observare statistică.

Şeful INS consideră că România trebuie să aibă o bază de date integrată.

„Existenţa unei astfel de baze integrate este nu numai justificată, dar şi absolut ne­cesară. INS este direct interesat în abor­darea unei astfel de teme la nivel naţional şi este gata să participe cu forţele şi experienţa pe care le are la realizarea obiectivului. Fireşte, în acest sens este necesar ca toate autorităţile care administrează date cu caracter individual să convină un set de proceduri pentru integrarea surselor de date şi în primul rând să iniţieze demersuri cu ca­racter normativ în această problemă. Pentru asta este însă nevoie şi de o legislaţie spe­cifică, pentru că se pun probleme de natură juridică şi operaţională”, a mai spus Voi­neagu.

Întrebaţi în câte baze de date inde­pendente apare o persoană, reprezentanţii Sta­tisticii au spus că toate registrele exis­tente care au ca unitate de observare per­soana fizică pot şi trebuie să fie folosite pentru formarea bazei de date unice a populaţiei României.

„Un inventar generic indică un număr de circa 8 -10 astfel de baze de date. Polonia a utilizat la recensământul populaţiei bazat în principal în realizarea pe registre 23 de diverse asemenea surse. În alte ţări, inclusiv unele cu o populaţie relativ mică, precum Slovenia sau ţările baltice, s-au utilizat chiar mai multe astfel de registre”, a adăugat şeful Statisticii.