Planul propus de şeful Poliţiei Române pentru îmbunătăţirea evaluării comportamentale a poliţiştilor

Prin Planul de măsuri pentru îmbunătăţirea mecanismului de evaluare comportamentală şi cunoaştere a poliţistului este propusă întărirea cooperării cu structurile MAI cu atribuţii în ceea ce priveşte protecţia personalului: Direcţia Generală de Protecţie Internă şi Direcţia Generală Anticorupţie.

O altă propunere este modificarea Statutului poliţistului prin introducerea unor norme referitoare la dreptul instituţiei de a supune poliţistul, cu acordul acestuia, la „evaluarea comportamentului simulat” în cazul participării la procedura de ocupare a unor funcţii de conducere sau de execuţie sau al existenţei unor suspiciuni cu privire la integritatea sau la probitatea profesională. Refuzul de a se supune acestui test poate atrage excluderea poliţistului din procedura de ocupare a respectivului post sau punerea la dispoziţie până la finalizarea cercetării disciplinare/evaluarea psihologică.

În cazul poliţistului care nu a susţinut, din motive imputabile, evaluarea comportamentului simulat, ar urma să se decidă încetarea raportului de serviciu în trei luni de la punerea la dispoziţie.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Raportul OFICIAL al şefului Poliţiei Române, Bogdan Despescu. De cine era protejat poliţistul pedofil Eugen Stan

Alte articole

Fructul consumat de mulți români care îngrașă de două ori mai mult decât șaorma cu de toate! Simbolul alimentației sănătoase este o bombă calorică

Ce beneficii are mămăliga asupra organismului. Explicațiile oferite de specialiști: „Nu conţine gluten”

De asemenea, propune „stabilirea prin norme interne a unor cazuri obiective ca momente obligatorii pentru declanşarea procedurii de cunoaştere”.

Printre acestea, începerea urmăririi penale pentru orice fapte, declanşarea cercetării disciplinare pentru comportare necorespunzătoare în serviciu, familie, societate, care aduce atingere onoarei probităţii profesionale a poliţistului sau a prestigiului instituţiei, dar şi pentru încălcarea prevederilor referitoare la îndatoriri, incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţii stabilite de lege sau în cazul comiterii unor contravenţii cum ar fi conducerea sub influenţa alcoolului sau tulburarea ordinii publice.

O altă propunerea vizează crearea unei platforme informatice de evidenţă a procedurilor penale, disciplinare, de cunoaştere, iar până la realizarea acestei platforme, crearea unei baze care să conţină o evidenţă a reclamaţiilor, procedurilor disciplinare sau penale îndreptate împotriva poliţiştilor.

Totodată, ar urma să fie creată o aplicaţie care să permită interogarea automată între evidenţele de resurse umane şi cele de cazier judiciar.

Conform planului, ar urma să fie găsită finanţare pentru ca psihologii din Poliţie să fie formaţi în domeniul psihologiei clinice şi să fie achiziţionate instrumente specifice acestui domeniu. O altă propunere vizează suplimentarea numărului psihologilor din Poliţie, în prezent, proporţia fiind de un psiholog la 700 de poliţişti, în condiţiile în care psihologii au şi alte activităţi.

Planul propus de şeful Poliţie Române se referă şi la programe de prevenire a abuzurilor sexuale, a „delincvenţei juvenile şi a victimizării minorilor” şi a violenţei în familie.

Şeful IGPR consideră necesară şi constituirea unor colective specializate de poliţişti care să instrumenteze cauze privind fapte de natură sexuală în care minorii sunt victime sau autori.

Totodată, în vederea întăririi autorităţii poliţistului, asigurării unei protecţii eficiente şi responsabilizării acestuia, şeful IGPR propune următoarele achiziţii: „maiouri antiglonţ în valoare de 5.950.000 de lei, veste antiglonţ în valoarea de 2.380.000 de lei, căşti d eprotecţie în valoare de 1.142.400, mijloace pentru activităţi specifice de poliţie rutieră, menite a reduce numărul de accidente în valoare de 1.332.371 lei, precum şi pentru pregătirea continuă a personalului Poliţiei Române cu privire la metodele de intervenţie şi tactică poliţienească”.