USR a contestat legile Justiţiei la Curtea Constituţională

„Acum câteva minute, USR a depus contestaţie la Curtea Constituţională pe cele trei legi ale Justiţiei. Aşteptăm cu interes analiza acestor contestaţii şi decizia Curţii. USR a promis că va folosi toate instrumentele legale şi toate pârghiile pe care le are la dispoziţie pentru a încerca să amâne şi, până în final, sperăm noi să blocăm acest abuz asupra statului de drept”, a declarat liderul USR, Dan Barna, la Parlament, potrivit Mediafax.

Juriştii USR au găsit noi motive de neconstituţionalitate faţă de sesizările deja depuse la CCR de ÎCCJ şi PNL pe legile justiţiei. De exemplu, ÎCCJ nu a invocat în sesizare motive extrinseci, de procedură, ci s-a limitat la atacarea unor articole individuale, în timp ce USR a arătat în sesizare că cele trei proiecte de modificare a legilor justiţiei au fost adoptate cu încălcarea principiului bicameralismului şi principiului respectării legii, precum şi cu încălcarea ordinii de sesizare a Camerelor Parlamentului. De asemenea, juriştii USR au arătat în sesizare că proiectele încălcă obligaţiile rezultate din aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, potrivit unui comunicat.

„Juriştii USR au găsit noi motive de neconstituţionalitate faţă de sesizările deja depuse la CCR de ICCJ şi PNL pe legile justiţiei. De exemplu, ICCJ nu a invocat în sesizare motive extrinseci, de procedură, ci s-a limitat la atacarea unor articole individuale, în timp ce USR a arătat în sesizare că cele trei proiecte de modificare a legilor justiţiei au fost adoptate cu încălcarea principiului bicameralismului şi principiului respectării legii, precum şi cu încălcarea ordinii de sesizare a Camerelor Parlamentului. De asemenea, juriştii USR au arătat în sesizare că proiectele încălcă obligaţiile rezultate din aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene. În ceea ce priveşte motivele intrinseci de neconstituţionalitate, USR a contestat în plus faţă de ÎCCJ separarea strictă a carierelor judecătorilor şi procurorilor şi diminuarea atribuţiilor plenului CSM în favoarea secţiilor separate”, a declarat Dan Barna.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Preşedintele USR a mai afirmat că sesizările au fost finalizate de către USR anul trecut, dar nu au fost depuse din cauza numărului insuficient de semnături.

Alte articole

Decizia CCR pentru noua lege ANI, amânată. Actele normative, jaloane în PNRR, au o miză uriașă – 1,7 miliarde de euro

Dan Barna, audiat la DNA în dosarul achiziției de vaccinuri anti-COVID: „Este ca și cum, într-o situație de război, cumperi 100 de tancuri și apoi vine pacea. După aceea îi acuzi pe cei care au cumpărat tancurile: «De ce le-ați cumpărat?»”

“Sesizările USR au fost finalizate încă de la finalul anului trecut, dar nu au fost depuse deoarece nu aveai numărul necesar de semnături (50 de deputaţi sau 25 de senatori). Termenul de două zile pentru a ataca la CCR o lege adoptată în procedură de urgenţă nu este însă unul restrictiv, ceea ce înseamnă că nu există sancţiuni pentru depăşirea lui, iar sesizarea USR este valabilă. Prin mai multe decizii, Curtea Constituţională a stabilit că sesizările de neconstituţionalitate a unei legi pot fi depuse oricând între data adoptării de către Parlament şi data promulgării de către Preşedintele României”, a conchis acesta.

În ceea ce priveşte motivele intrinseci de neconstituţionalitate, USR a contestat în plus faţă de ÎCCJ separarea strictă a carierelor judecătorilor şi procurorilor şi diminuarea atribuţiilor plenului CSM în favoarea secţiilor separate.

„Transferul atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii de la Plen către secţii a fost aspru criticat şi în doctrină, considerându-se că această manevră neconstituţională sporeşte posibilitatea ca deciziile să fie influenţate de factori externi, provenind din sfera politică”, se arată în sesizarea formulată de Uniunea Salvaţi România.

Sesizările USR au fost finalizate încă de la finalul anului trecut, dar nu au fost depuse deoarece nu avea numărul necesar de semnături (50 de deputaţi sau 25 de senatori).

„CCR are o jurisprudenţă foarte clară. Contestaţiile pot fi înregistrate până la promulgarea legii, deci suntem, fără îndoială, în temeiul legal existent şi în argumentul pe care CCR l-a folosit. Dacă CCR va înţelege să îşi schimbe jurisprudenţa, vom lua o decizie la acel moment. În momentul de faţă, suntem pe cadrul legal, real, funcţional şi existent în România”, a susţinut Barna.