CSM a sesizat inspecţia judiciară în legătură cu declaraţiile USL legate de dosarul lui Dobre

CSM doreşte să se edifice dacă aceste declaraţii pot fi considerate drept tentative de intimidare a magistraţilor implicaţi în dosarul penal ce i s-a întocmit lui Dobre, cercetarea acestui caz fiind de competenţa inspecţiei judiciare aflate în subordinea Consiliului.

Printre declaraţiile vizate de solicitarea CSM se află cele făcute de către europarlamentarul PNL Ramona Mănescu, vicepreşedinţii PNL Mihai Voicu şi Varujan Vosganian.

„Astăzi, 13 august 2012, conducerea Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat Inspecţia Judiciară în vederea dispunerii şi efectuării de verificări privind posibila încălcare a independenţei justiţiei prin afirmaţiile publice de dată recentă ale doamnei europarlamentar Ramona Mănescu, ale domnilor deputaţi Varujan Vosganian şi Mihai Voicu, precum şi ale domnului prim-ministru Victor Ponta. Sesizarea Inspecţiei Judiciare vizează, în special, intervenţiile acestora în calitate de lideri politici şi formatori de opinie, prin declaraţii ce depăşesc limitele de disciplină a discursului public, cu potenţial de intimidare şi decredibilizare a justiţiei, ca putere a statului”, se arată într-un comunicat de presă al CSM.

Europarlamentarul Ramona Mănescu a anunţat, pe 11 august, că în Parlament USL nu va accepta solicitarea Parchetului ICCJ privindu-l pe Dobre privind începerea urmării penale

Ramona Mănescu a precizat că Ioan Rus, în calitatea de ministru de Interne, era membru al CSAT şi, potrivit prevederilor legale, ar fi trebuit informat că îi sunt interceptate convorbirile.

În plus, Mănescu a menţionat că parlamentarii USL nu vor accepta introducerea în dezbatere a solicitării Parchetului ICCJ în cazul fostului ministru Victor Paul Dobre şi nici nu vor vota în favoarea începerii urmăririi penale acestuia.

Vicepreşedintele PNL Mihai Voicu s-a declarat vineri „uimit” de solicitarea Parchetului General în cazul fostului ministru delegat pentru Administraţie, Victor Paul Dobre, apreciind că ea are „puternice conotaţii politice”.

„Se pare că în România respectarea legii devine, în viziunea unora, abuz în serviciu. Sunt uimit de această cerere şi din păcate cred că are puternice conotaţii politice. (…) Nu cred în justeţea acestei cereri”, a afirmat Voicu, într-o declaraţie acordată Agerpres.

Vicepreşedintele PNL Varujan Vosganian a declarat, joi, că este nevoie de o acţiune rapidă a Parchetului pentru a clarifica situaţia ambiguă de la Curtea Constituţională, generată de emiterea a două documente complet diferite.

„Din păcate, inadvertenţele actelor succesive emise de reprezentaţi ai Curţii Constituţionale, precum şi declaraţiile şocante ale unora dintre judecători, creează o anumită ambiguitate. Noi considerăm că e nevoie de o acţiune rapidă din partea Parchetului pentru a clarifica această situaţie”, a spus Vosganian.

Potrivit lui Vosganian, USL consideră că voinţa Curţii Constituţionale a fost cu maximă claritate exprimată în hotărârea din 2 august 2012, apreciind că, dacă CCR nu ar fi voit decât listele electorale aşa cum acestea existau la 29 iulie, nu ar fi avut nevoie de un termen de 30 de zile pentru ca acestea să fie trimise.

Vosganian a spus că, în condiţiile în care există două acte juridice complet diferite ale Curţii, este limpede că unul nu este corect, el apreciind că acest lucru înseamnă că cel care l-a întocmit a viciat voinţa plenului CCR şi făcut fals în acte publice.

„În regulamentul de funcţionare al CCR apare clar care este competenţa oricăruia din judecători, inclusiv a preşedintelui CCR, de a emite decizii în concordanţă cu voinţa plenului. Când unul din judecători emite decizii sau documente cu putere de decizie sau care modifică decizii, el trebuie să aibă de partea sa voinţa plenului CCR. Altminteri, un judecător al CC e la fel de supus legilor României ca oricare alt cetăţean român”, a spus Vosganian.

El a arătat că Parchetul trebuie să cerceteze modul în care au fost emise cele două documente ale Curţii Constituţionale care diferă categoric. „Aş vrea ca Parchetul să cerceteze modul în care au fost emise aceste documente, pentru că chiar preşedintele suspendat a acuzat o persoană din CCR în legătură cu emiterea hotărârii din 2 august. Aşa cum Parchetul s-a sesizat cu «Domnule chestor», de ce nu s-a sesizat şi cu «Domnule Asesor»?”, a spus Vosganian.

Întrebat dacă USL va depune sesizare la Parchet pe această temă, Vosganian a spus că acest lucru trebuie decis în cadrul Uniunii, el arătând, însă, că elementele unei autosesizări sunt evidente.

„Destinul acestei ţări e într-o ambiguitate din care trebuie să ieşim. Cineva trebuie să-şi asume responsabilitatea, să tragă consecinţe, indiferent cine e acela, pentru că nu putem considera că ambele documente sunt valabile”, a spus Vosganian.