MADR: România nu susţine plafonarea plăţilor directe şi cofinanţarea din surse naţionale a sumelor plătite pe suprafaţa agricolă

Punctul de vedere a fost exprimat de către Alexandru Potor, secretar de stat în MADR, în cadrul Consiliului European AGRIFISH, care a avut loc la Bruxelles în data de 29 ianuarie 2018, primul eveniment organizat pe parcursul preşedinţiei Bulgariei.

‘În cadrul înaltului for european am transmis faptul că, în perioada următoare de programare, zonele rurale trebuie să continue a fi finanţate corespunzător, pentru a ajunge la un nivel de dezvoltare comparabil cu cel din alte state membre. Am observat cu satisfacţie faptul că mai multe state membre împărtăşesc poziţia noastră, în special privind nevoia atingerii convergenţei externe a plăţilor pentru fermieri. Cu toate acestea am asistat şi la exprimarea unor opinii care resping egalizarea plăţilor directe între statele membre, în mod notabil Olanda, care a invocat niveluri diferite de la o ţară la alta în ceea ce priveşte costul inputurilor, preţul terenurilor şi al forţei de muncă’, a precizat Potor.

Totodată, oficialul român a atras atenţia asupra situaţiei dificile din sectorul zahărului atât în România, cât şi la nivel european.

‘Am atras atenţia asupra situaţiei dificile a sectorului zahăr, după eliminarea mecanismului cotelor, şi influenţele negative pe care le suportă fermierii noştri. În mod special, ultimele informaţii asupra posibilei închideri a unor fabrici de procesare a sfeclei de zahăr în vestul României ne confirmă îngrijorarea. Am solicitat Consiliului AGRIFISH să ia notă de această situaţie şi, împreună, să încercăm găsirea unor soluţii pentru susţinerea acestui domeniu la nivel european’, afirmă Potor.

Alte articole

România primește de la UE, prin programul SAFE, peste 16 miliarde de euro, cea mai mare sumă după Polonia. Banii vor fi folosiți și la construcția de autostrăzi

Eugen Teodorovici, acuzații grave la adresa fostului ministru Marcel Boloș: „A distrus sistemul de fonduri europene. Este un dezastru”

Pe de altă parte, în viziunea autorităţilor române, sectorul laptelui a cunoscut o relativă revenire după şocurile anilor trecuţi, dar rămâne foarte sensibil din cauza acumulărilor uriaşe de stocuri de lapte praf degresat, de aproximativ 380.000 de tone. „Acestea pot dezechilibra piaţa, şi în aceste condiţii România încurajează toate măsurile care pot fi adoptate la nivel comunitar, având ca efect reducerea cât mai rapidă a stocurilor”, se arată în comunicatul MADR.

Consiliul European AGRIFISH de la Bruxelles a vizat ca puncte de discuţie Comunicarea Comisiei intitulată ‘Viitorul sectorului alimentar şi al agriculturii’, situaţia de pe piaţa zahărului, a cărnii de porc şi a laptelui. Un alt subiect supus dezbaterii a fost analizarea oportunităţii derulării unor studii şi teme de cercetare în vederea prevenirii şi controlului pestei porcine africane în Uniunea Europeană.

Bulgaria a prezentat statelor membre priorităţile pe care le va susţine pe perioada preşedinţiei. Astfel, modernizarea şi simplificarea PAC după 2020, urmărirea situaţiei pieţelor agricole, continuarea progreselor în ceea ce priveşte propunerea privind practicile comerciale neloiale, finalizarea poziţiei în ceea ce priveşte regulamentul privind băuturile spirtoase, bunăstarea animală, medicamentele de uz veterinar şi furajele medicamentate, planurile de gestionare multianuale în domeniul pescuitului sunt principalele teme de pe agenda preşedinţiei bulgare.

Potrivit sursei citate, comisarul european, Phil Hogan, a ţinut să îndepărteze anumite îngrijorări care au apărut între membrii blocului comunitar în legătură cu posibila renaţionalizare a PAC şi creşterea birocraţiei, prin solicitarea adoptării unor Planuri Naţionale Strategice ca precondiţie pentru accesarea fondurilor destinate agriculturii.

Hogan a expus membrilor Consiliului o analiză asupra situaţiei pieţelor agricole, în timp ce ministrul bulgar al Agriculturii, Rumen Porodzanov, care asigură conducerea lucrărilor Consiliului AGRIFISH, a solicitat intervenienţilor să se concentreze în special pe sectoarele cele mai sensibile, respectiv zahăr, lapte şi carne de porc.