Alegeri în Cipru. 550.000 de alegători sunt chemaţi la urne pentru a decide duminică, în al doilea tur, viitorul preşedinte

Aproximativ 550.00 de alegători sunt chemaţi la urne în intervalul orar 7,00 – 18,00. Rezultatele vor fi anunţate în jurul orei 19,30 (17,30 GMT).

În primul tur, de duminica trecută, preşedintele conservator a obţinut 35% din voturi, faţă de 30% pentru Stavros Malas, un fost ministru al Sănătăţii susţinut de comunişti. Cei doi s-au înfruntat şi în al doilea tur al prezidenţialelor din 2013, alegeri câştigate atunci confortabil de Anastasiades.

Dar, cinci ani mai târziu, chiar dacă la început acesta din urmă a fost cotat în sondaje ca mare favorit, rezultatul scrutinului pare mai incert, notează AFP.

Rata absenteismului la vot a fost relativ puternică în primul tur (28%), iar concurenţii eliminaţi din cursa prezidenţială au refuzat să adopte o poziţie, inclusiv Nicolas Papadopoulos (centru), care a fost votat de un sfert dintre alegători.

Alte articole

Singura femeie sudor din Cipru este o româncă. Ce salariu are și cum a reușit într-un domeniu dominat de bărbați

Cipru – România 2-2 în preliminariile CM 2026. Tricolorii, şanse infime şi la locul 2!

„Anastasiades pare încă să fie în avantaj, dar există multe necunoscute în privinţa opţiunii alegătorilor”, a explicat, pentru AFP, analistul politic Christophoros Christophorou.

Cipru, cu un milion de locuitori, este divizat de la invazia părţii de nord a insulei în 1974 de către armata turcă, ca reacţie la un puci vizând alipirea ţării la Grecia.

Insula mediteraneană este împărţită între Republica Cipru – membră a zonei euro – a cărei autoritate se exercită numai în partea de sud a insulei locuite de ciprioţii greci, şi Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN) – autoproclamată şi recunoscută numai de Ankara – care ocupă 38% din teritoriu cu aproximativ 300.000 de locuitori.

Ferm şi pragmatic, Anastasiades, 71 de ani, s-a poziţionat ca garant al stabilităţii ţării. Susţinătorii îi evidenţiază lunga sa experienţă politică.

Timp de cinci ani, el s-a angajat să relanseze negocierile de reunificare a insulei, dar acestea, desfăşurate sub egida ONU, au eşuat anul trecut, iar procesul suscită din ce în ce mai mult scepticism în rândul ciprioţilor.

Apărător fervent al reunificării, Stavros Malas, 50 de ani, l-a criticat pe preşedintele în exerciţiu pentru că nu a mers destul de departe în negocieri. Susţinătorii săi văd în scorul ridicat obţinut în primul tur semnul unei dorinţe de schimbare.

Rămasă o miză centrală, „problema cipriotă” a fost la concurenţă în această campanie cu chestiunile economice.

După o criză severă în 2013, Cipru a cunoscut în ultimii ani o revenire rapidă, cu ajutorul boom-ul sectorului turistic, care a înregistrat, în 2017, un record istoric. Cu toate acestea, redresarea rămâne relativă, consideră experţii, care amintesc că economia este încă sub nivelul din 2012.

Rata şomajului se ridica la 11% la finalul anului trecut, a treia ca nivel din UE, şi la 25% la tineri, potrivit Eurostat.