Corlăţean: Românii din Ungaria sunt trataţi mai rău decât ungurii din România

„Ungaria îi tratează pe românii de-acolo diferit de modul în care România a tratat şi îi tratează pe cetăţenii români de etnie maghiară din ţara noastră şi diferit într-un sens negativ”, spune Corlățean.

„Sunt lucruri care ţin de educaţia în limba maternă, paşi modeşti, care se soldează zi de zi cu o continuitate a procesului de asimilare a românilor din Ungaria, cu un sprijin insuficient, uneori mimat, din partea guvernelor de la Budapesta pentru identitatea culturală, pentru presa de limba română din Ungaria, pentru respectarea dreptului la libertatea religioasă cu adevărat şi sprijin pentru Biserica Ortodoxă Română din Ungaria”, a continuat ministrul.

Corlățean a mai spus, la TVR Internațional, că românii din Valea Timocului, de la granița cu Serbia, nu sunt recunoscuți ca români și nu beneficiază de dreptul la educație în limba maternă.

Cu acordul Belgradului, mai mulți oameni de știință „falși”, spune ministrul, au inventat un alfabet vlah, cu litere chirilice, care generează confuzie în privința identității românești a locuitorilor din această zonă.

România şi Serbia au semnat pe 1 martie, la Bruxelles, un protocol privind statutul minorităţilor din cele două ţări, după ce partea română a solicitat în reuniunea de marţi a Consiliului Afaceri Generale (CAG) semnarea cât mai rapidă a unui astfel de document.

Potrivit unor surse europene, documentul a fost semnat de ambasadorul României la Uniunea Europeană, Mihnea Motoc, şi de ambasadorul Serbiei la UE, Roksanda Nincic, se arată într-o corespondenţă a Agerpres.

În cursul acestei zile, chestiunea va fi discutată de preşedintele Traian Băsescu cu liderii celorlalte state membre ale UE, în condiţiile în care la Consiliul European ce începe joi seară se aşteaptă ca Serbia să primească statutul de candidat la aderarea la UE.

La reuniunea CAG din urmă cu două zile, România a prezentat o declaraţie în care se subliniază necesitatea unor rezultate concrete şi rapide în legătură cu semnarea protocolului privind statutul minorităţilor din cele două ţări (România şi Serbia – n.red.), cât şi implicarea Comisiei Europene şi a Înaltului Reprezentant al OSCE pentru minorităţi naţionale în monitorizarea eforturilor Belgradului pentru respectarea principiilor protecţiei minorităţilor în conformitate cu standardele UE. Consiliul UE a încurajat Serbia să continue aplicarea tuturor acordurilor convenite până la această dată.