DNA are acces la 21 de baze de date, inclusiv Agenţia de Cadastru

„În ultimele zile, în spaţiul public s-a reluat o temă recurentă, prin care se acreditează ideea că procurorii anticorupţie au acces la bazele de date ale altor instituţii publice din cadrul administraţiei doar ca urmare a încheierii unor protocoale interinstituţionale, fără a avea o bază legală. Concret, temeiul juridic al încheierii acestor acte îl reprezintă articolul 267 (Accesul la bazele electronice de date) din Codul de procedură penală, care reglementează în mod expres atât dreptul de acces direct al procurorilor şi al instanţelor, cât şi obligaţia instituţiilor care gestionează asemenea baze de date de a colabora cu organele judiciare în vederea asigurării accesului la informaţiile existente. În acest moment, în baza prevederilor legale menţionate mai sus, Direcţia Naţională Anticorupţie are acces la un număr de 21 baze de date, între care şi cea menţionată de dvs. în solicitare”, se arată într-un răspuns DNA pentru Mediafax.

Sursa citată precizează şi că: „în Codul Civil se reglementează liberul acces al oricărei persoane la înscrierile din cartea funciară. Astfel, conform art. 883 privind cercetarea cărţii funciare, „orice persoană, fără a fi ţinută să justifice vreun interes, poate cerceta orice carte funciară, precum şi celelalte documente cu care aceasta se întregeşte, potrivit legii. Mapa cu înscrisurile care au stat la baza efectuării înscrierilor în cartea funciară poate fi consultată de orice persoană interesată, cu respectarea dispoziţiilor legale cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. La cerere, se vor elibera extrase sau copii certificate, conforme cu exemplarul original aflat în arhivă”.

Daniel Dragomir, fost ofiţer SRI, a declarat că DNA a încheiat, în anul 2013, după numirea Codruţei Kovesi în funcţia de şef al instituţiei, un protocol cu Agenţia de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, care ar fi permis Direcţiei să aibă acces fără mandat la toate datele de cadastru şi notariale ale românilor.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit documentului, publicat pe blogul România 3.0, obiectul protocolului „îl constituie asigurarea accesului persoanelor anume desemnate din cadrul DNA la datele din sistemul informatic integrat de cadastru şi publicitate imobiliară, aflate în administrarea ANCPI, denumite în continuare baze de date, pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice”.

Alte articole

Trei directori din industria de armament, reținuți pentru luare de mită

Sorin Blejnar scapă de condamnarea de 5 ani de închisoare. Decizia instanței este definitivă

Totodată, se mai arată, în acelaşi act, că „DNA are acces direct la baza proprie de date administrate de către ANCPI; În cazul în care informaţiile solicitate de DNA nu se regăsesc în baza de date menţionată, ANCPI va depune toate diligenţele pentru obţinerea informaţiilor solicitate şi le va comunica DNA de îndată ce acestea sunt disponibile.(…) În aplicarea prezentului Protocol, informaţiile obţinute de DNA din bazele de date vor fi considerate ca provenind din comunicări ale ANCPI cu scop de informare”.

„Fără mandat de la judecător, fără măcar să aveţi un dosar penal deschis, DNA a avut acces la TOATE datele voastre, toate documentele voastre. Orice aţi cumpărat sau vândut, orice casă, teren, intravilan sau agricol, orice credit sau ipotecă de la bancă aţi înscris la notar. Mai mult, deţinem probe că DNA a accesat şi datele şi documentele unor cetăţeni europeni, americani, israelieni, canadieni, australieni etc. Orice om de afaceri străin, orice investitor trebuie să ştie că datele şi documentele sale de proprietate sunt verificate online, chiar dacă nu are niciun dosar în România, fără mandat, fără vreun control democratic şi fără nicio auditare. Staţia de lucru instalată la sediul DNA NU a fost NICIODATĂ auditată. Nu există niciun control democratic asupra activităţilor derulate şi modului în care au fost utilizate informaţiile”, spune fostul ofiţer.

Dragomir susţine că în această manieră au fost verificate date şi documente privind proprietăţile unor oameni de afaceri, persoane din media, dar şi politicieni.

„Klaus Iohannis, Călin Popescu Tăriceanu, Traian Băsescu şi familia sa, Liviu Dragnea şi familia sa, Victor Ponta, Vasile Blaga, Eduard Hellvig, Cristian Buşoi şi alţii”, sunt numele pe care le dă exemplu Daniel Dragomir.