Laszlo Solyom, fost preşedinte: Guvernul şi Parlamentul au „destabilizat temelia” Ungariei,

Metoda „războiului permanent”, care s-a remarcat prin „adoptarea unor măsuri şi legi surpinzătoare fără o pregătire corespunzătoare” este de rău augur pentru ţară, a dus la instabilitate legislativă şi a adus prejudicii mediului de afaceri pentru agenţii economici, a declarat Solyom joi pentru săptămânalul Heti Valasz, scrie Mediafax

„Realizările de până acum nu justifică metodele de război”, a declarat acesta. Şi nici condiţiile din ţară nu garantează aceste metode, a adăugat preşedintele care a condus ţara între 2005 şi 2010.

Solyom a declarat că unele state din zona euro au aplicat la rândul lor metode neortodoxe şi au făcut sacrificii, dar s-au abţinut de la „ruinarea sistemului constituţional”. Cehia, Polonia şi Slovacia au gestionat criza menţinând cultura constituţională, a declarat acesta.

În acelaşi timp, acuzaţiile nefondate referitoare la „fascismul şi dictatura disimulate” ar trebui respinse întrucât discreditează criticile constructive, a declarat el, adăugând că opoziţia nu a reuşit să „depăşească certurile cotidiene”.

Alte articole

O companie din Ungaria investeşte 20 de milioane de euro în Harghita. Ce va produce noua fabrică şi câte locuri de muncă vor fi create

Ungaria se retrage din Curtea Penală Internațională din cauza lui Benjamin Netanyahu. Premierul israelian sfidează mandatul de arestare la Budapesta

Întrebat de ce este rău ca forţele guvernamentale să îşi folosească majoritatea de două treimi în vederea modificării Constituţiei, Solyom a pledat pentru moderaţie: „Folosim cuţitul şi furculiţa chiar dacă legea nu ne interzice folosirea degetelor”, a declarat el.

Planurile Guvernului privind obligativitatea participării la vot ar avea rezultate contrare Constituţiei şi ar avea ca efect creşterea absenteismului, a apreciat el. Asemenea reglementări ar „limita votul general, care a fost o realizare a constituţiei noastre istorice şi nu o greşeală a Occidentului”. Solyom a sugerat că Guvernul sau Parlamentul ar trebui să ceară Curţii Constituţionale să analizeze în avans dacă legea reapectivă este constituţională sau nu.