Platforma România 100: Involuţia fiscală şi bâlbele legislative îşi arată efectele prin reducerea veniturilor bugetare

„Execuţia bugetară pentru luna ianuarie 2018 arată efectele nefaste ale involuţiei şi bâlbelor coaliţiei PSD-ALDE din domeniul fiscal asupra veniturilor, a căror dinamică se păstrează sub dinamica Produsului Intern Brut. Veniturile totale ale bugetului general consolidat scad ca pondere în PIB de la 2,73% în ianuarie 2016 la 2,4% în ianuarie 2017 şi la 2,31% în ianuarie 2018. Impactul negativ este mai accentuat la nivelul veniturilor fiscale, care sunt cu numai 725,8 milioane lei mai mari decât ianuarie 2017, dar cu 705,8 milioane lei sub nivelul din 2016, în ciuda unei dinamici extraordinare a Produsului Intern Brut. Astfel, veniturile fiscale ale lunii ianuarie scad ca procent din PIB de la 1,78% în 2016 la 1,6% în 2017 şi 1,36% în 2018″, potrivit sursei citate.

Conform analizei, evoluţia „negativă” a veniturilor fiscale coroborată cu creşterea cheltuielilor fixe din bugetul general consolidat indică perspective „sumbre pentru investiţii şi în 2018”.

„În acelaşi timp, declinul veniturilor arată că reducerile cu iz electoral de taxe şi impozite (reducerea cotei de TVA, eliminarea supra-accizei şi eliminarea taxei pe active, eliminarea celor 102 taxe) nu au putut fi recuperate din dinamica activităţii economice, nici prin reintroducerea supra-accizei şi nici prin reducerea evaziunii fiscale, aşa cum au afirmat reprezentanţii coaliţiei PSD-ALDE. (…) Ne aşteptăm că noul ministru de Finanţe să pună capăt dezinformării şi să înregistreze aceste subvenţii în mod separat în bugetul general consolidat. Astfel, din cele 1.225 milioane de lei sume primite de la UE în exerciţiul 2014-2020, 1.100 milioane reprezintă subvenţiile pentru agricultură şi numai 125 de milioane de lei fonduri europene”, arată analiza.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Totodată, cheltuielile publice „au continuat să crească” faţă de anii precedenţi atât în termeni nominali, cât şi ca procent din PIB, astfel încât, în contextul unei performanţe a veniturilor publice „sub cea a activităţii economice, excedentul bugetar specific lunii ianuarie s-a diminuat la o treime” din excedentul lunii ianuarie 2016.

Alte articole

Întâlnirea Nicușor Dan – Donald Trump revine pe agenda diplomatică. Oana Țoiu: „Există un acord de principiu”

Ilie Bolojan ar putea prelua conducerea partidului REPER, fondat de Dacian Cioloș, în cazul pierderii funcției de președinte PNL. Mișcare surpriză pregătită de premier

„Impozitul pe profit a scăzut în termeni nominali cu 23,1% faţă de 2017 şi cu 50% faţă de 2016, în ciuda unei creşteri nominale prognozate a PIB de 23,8% faţă de 2016. Ca atare, ponderea în PIB a impozitului pe venit în luna ianuarie 2018 este de numai 0,024%, faţă de 0,039% în 2017, 0,061% în 2016 şi 0,043% în 2015. Această reducere a încasărilor din impozitul pe profit în condiţiile unei creşteri economice robuste indică o modificare a comportamentului de plată al companiilor în comparaţie cu anii precedenţi, respectiv amânarea plăţilor către sfârşitul perioadei legale de plată, respectiv sfârşitul trimestrului. Această amânare a plăţii este expresia incertitudinilor fiscale induse de multiplele modificări şi erori fiscale”, se mai arată în aceeaşi analiză.

Potrivit sursei citate, TVA a înregistrat o dinamică inferioară atât consumului, cât şi PIB-ului, scăzând ca pondere în PIB de la 0,93% în ianuarie 2016, la 0,7% în ianuarie 2017 şi la numai 0,61% în ianuarie 2018.

„O astfel de evoluţie înseamnă venituri mai mici cu circa 1,3 miliarde lei. În condiţiile în care consumul a fost singurul motor al creşterii economice, evoluţia încasărilor din TVA este una foarte îngrijorătoare. Anticipăm ca introducerea split-TVA din martie 2018 să deterioreze în continuare încasările din TVA, ca urmare a efectului combinat de evitare a facturării şi căutarea breşelor pe piaţa gri. Deşi cota de TVA nu a scăzut cu un punct procentual, la 18%, aşa cum scria în programul de guvernare al PSD, încasările reale din TVA scad ca efect al instabilităţii fiscale şi politizării ANAF”, afirmă sursa citată.

De asemenea, din analiză reiese că veniturile din accize au scăzut în ciuda majorării acestora în 2017 şi în ciuda creşterii consumului de combustibil, indicând reaprinderea evaziunii fiscale. Astfel, accizele au scăzut nominal cu 370 milioane lei fatţă de ianuarie 2017 şi 390 milioane faţă de ianuarie 2016.

„În ianuarie 2018, cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au reprezentat 2,2% din PIB, în creştere cu 4,2 miliarde de lei faţă de ianuarie 2017 şi cu 4,8 miliarde lei faţă de ianuarie 2016, în special ca urmare a cheltuielilor de personal – care au crescut cu aproximativ un miliard de lei faţă de 2017 şi 1,4 miliarde lei faţă de 2016, ajungând la 0,7% din PIB; a cheltuielilor cu asistenţa socială (inclusiv pensii) – care au crescut cu aproape un miliard faţă de ianuarie 2017 şi 1,5 miliarde lei faţă de ianuarie 2017, ajungând la 0,9% din PIB”, se mai afirmă în analiză.