Propunerea de modificare a legii privind prevenirea şi combaterea terorismului, aprobată de Senat

Proiectul a fost adoptat cu 95 de voturi „pentru” şi un vot „împotrivă”, potrivit Agerpres.

Propunerea legislativă este asumată de parlamentari membri sau foşti membri ai Comisiei SRI. Iniţiatorii proiectului sunt parlamentarii liberali Ioan Chirteş, Marcel Vela şi Cezar Preda, social-democraţii Adrian Ţuţuianu, Doina Federovici, Radu Babuş şi Horia Nasra, deputatul ALDE Marian Cucşa şi fostul senator UDMR Verestóy Attila.

Proiectul vizează, în primul rând, actualizarea conceptului de terorism.

Potrivit definiţiei propuse, „terorismul reprezintă acele acţiuni, inacţiuni, precum şi ameninţări cu privire la acestea, care prezintă pericol public, afectează viaţa, integritatea corporală sau sănătatea oamenilor, ansamblul relaţiilor sociale, factorii materiali, relaţiile internaţionale ale statelor, securitatea naţională sau internaţională, sunt motivate politic, religios sau ideologic”.

Alte articole

Legea Anastasia, mult mai dură! Proiectul care aduce modificări la Codul Penal a trecut de Senat

Nicuşor Dan schimbă strategia de securitate a ţării în CSAT: Scut împotriva Rusiei, pe plan extern, şi implicarea SRI în combaterea corupţiei, pe plan intern

„Principalele surse de risc terorist la adresa securităţii României sunt de natură externă. (…) Teritoriul naţional reprezintă preponderent un loc de tranzit sau de refugiu, aflat în atenţia străinilor originari din state ale Orientului Mijlociu extins şi Afganistan sau Pakistan”, se mai menţionează în expunerea de motive a propunerii legislative.

Aceasta prevede ca, în cazul iminenţei sau producerii unui act terorist pe teritoriul ţării, la propunerea directorului SRI, CSAT să poată emite o hotărâre privind declararea situaţiei de criză teroristă. În acest caz, se activează Centrul Naţional de Acţiune Antiteroristă, care este o structură interinstituţională, subordonată direct CSAT. Şeful CNAA se numeşte dintre prim-adjunctul sau adjuncţii directorului SRI, la propunerea directorului Serviciului, după cum se specifică în propunerea legislativă.

Proiectul prevede incriminarea în mod expres a faptelor referitoare la participarea într-un grup în scopul comiterii de acte teroriste, dobândirea de pregătire în scopuri teroriste, deplasarea în străinătate în scopuri teroriste, finanţarea deplasării în străinătate în scopuri teroriste, organizarea sau facilitarea în orice alt mod a deplasării în străinătate în scopuri teroriste, precum şi terorismul în domeniul nuclear.

Propunerea legislativă prevede că „alarmarea fără un motiv întemeiat, prin orice mijloace, direct sau indirect, a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol, a organelor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale sau de menţinere a ordinii publice, cu privire la săvârşirea unui act de terorism, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la un an la 3 ani sau cu amendă”.

Potrivit unei alte prevederi din proiect, „accesarea în mod repetat de materiale de propagandă teroristă prin intermediul sistemelor informatice sau altor mijloace de comunicaţii electronice, precum şi deţinerea de astfel de materiale, în scopul însuşirii ideologiei teroriste, ca parte a unui proces de radicalizare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

„Constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la 3 la 10 ani fapta de preluare a unui vehicul în scopul săvârşirii unor acte de terorism”, prevede un amendament adoptat de Comisia pentru apărare şi Comisia juridică a Senatului.

Proiectul vizează, în primul rând, actualizarea conceptului de terorism, care reprezintă „acele acţiuni, inacţiuni, precum şi ameninţări cu privire la acestea, care prezintă pericol public, afectează viaţa, integritatea corporală sau sănătatea oamenilor, ansamblul relaţiilor sociale, factorii materiali, relaţiile internaţionale ale statelor, securitatea naţională sau internaţională, sunt motivate politic, religios sau ideologic”.

Scopurile acţiunilor teroriste definite de proiectul legislativ sunt: „intimidarea populaţiei sau a unui segment al acesteia, prin producerea unui puternic impact psihologic; constrângerea unei autorităţi publice ori organizaţii internaţionale să îndeplinească, să nu îndeplinească sau să se abţină de la îndeplinirea unui anumit act; destabilizarea gravă sau distrugerea structurilor politice fundamentale, constituţionale, economice ori sociale ale unui stat sau organizaţii internaţionale”.

Totodată, proiectul are în vedere responsabilizarea statului român pentru acoperirea eventualelor prejudicii cauzate de măsurile întreprinse de autorităţile publice ce au responsabilităţi în gestionarea crizei teroriste, precum şi actualizarea responsabilităţilor ce revin autorităţilor publice, persoanelor juridice sau fizice de drept public şi privat.

Senatul este prima Cameră sesizată cu acest proiect legislativ.