Klaus Iohannis s-a întâlnit cu miniştrii Apărării ai statelor membre NATO

Întâlnirea a avut loc în contextul reuniunii miniștrilor apărării în Formatul „București” (cunoscut și sub denumirea de B9), găzduită de România în perioada 12-14 martie a.c., la care mai participă oficiali NATO și reprezentanți ai Departamentului de Stat și Departamentului Apărării din Statele Unite ale Americii.

„Președintele României a subliniat rolul important al reuniunii B9 la nivelul șefilor de stat, găzduită de țara noastră în 2015, în pregătirea Summitului NATO de la Varșovia, și a afirmat că există premise pozitive privind rezultatele întâlnirii șefilor de stat B9 din acest an, înaintea Summitului NATO de la Bruxelles. Totodată, Președintele Klaus Iohannis și-a exprimat convingerea că Summitul NATO din 2018 va fi un moment de etapă semnificativ în procesul de adaptare a Alianței la provocările și amenințările actuale de securitate”, se arată în comunicatul transmis de Administraţia Prezidenţială.

Citeşte şi Ministrul polonez al Apărării, la „Iniţiativa Bucharest 9 (B9)”:Activităţile Rusiei ne forţează să acordăm o atenţie majoră securităţii

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Președintele României a reafirmat susținerea fermă a pentru o relație transatlantică solidă, condiție fundamentală pentru securitatea europeană și cea a regiunii. „România rămâne un aliat credibil, care își menține angajamentele în spiritul dezideratului de partajare echitabilă a responsabilităților (burden sharing), atât în ceea ce privește alocarea celor 2% din PIB sectorului apărării și dezvoltarea de capabilități, cât și contribuția națională la misiuni și operații”, potrivit comunicatului.

Alte articole

NATO reacționează după ce o dronă a fost doborâtă în România: „NATO este pregătită și capabilă să reacționeze la orice potențiale amenințări aeriene, 24 de ore din 24, 7 zile din 7”

NATO a revitalizează un proiect de 27 de miliarde de euro „îngheţat” din timpul Războiului Rece. Nicuşor Dan: „România obține un rezultat strategic important”

De asemenea, Klaus Iohannis a reiterat necesitatea dezvoltării cooperării NATO-UE, precizând că demersurile de consolidare a rolului Uniunii Europene în domeniul apărării trebuie să se deruleze în complementaritate cu NATO. Astfel, vor fi evitate duplicările inutile și se vor putea face eforturi conjugate în domenii de interes comun.

Miniștrii apărării, respectiv șefii delegațiilor ministeriale ai statelor aliate din Flancul Estic, au împărtășit evaluările președintelui Klaus Iohannis și au evidențiat utilitatea și relevanța Formatului B9. De asemenea, au transmis puncte de vedere similare privind agenda Summitului NATO de la Bruxelles, punând accent pe necesitatea continuării eforturilor de consolidare a Prezenței Înaintate pe Flancul Estic, pentru creșterea eficienței acesteia.

Citeşte şi Dragnea: Garanţiile de securitate pentru România sunt apartenenţa la NATO şi parteneriatul strategic cu Statele Unite

Asistentul Secretarului General NATO pentru politica de apărare și planificare, Heinrich Brauss, a adresat mulțumiri pentru contribuția semnificativă a României în cadrul Alianței Nord-Atlantice prin participarea constantă la misiunea din Afganistan, precum și pentru asumarea unui rol activ în proiectarea și implementarea prezenței înaintate aliate din țara noastră și în regiunea Mării Negre. Oficialul NATO a apreciat în mod deosebit rolul important al țării noastre la nivel regional și comportamentul responsabil de care țara noastră dă dovadă în raport cu angajamentele asumate în cadrul Alianței, subliniind, totodată, importanța alocării de către România a 2% din PIB pentru apărare.

De asemenea, reprezentantul NATO a subliniat că Summitul din acest an va conduce la un nivel sporit de coerență, mobilitate și eficiență a forțelor aliate și, implicit, la consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO.

La rândul său, reprezentantul Statelor Unite ale Americii, Asistentul pentru securitate internațională al Secretarului Apărării american, Robert Karem, a evidențiat aprecierea pentru alocarea de către România a 2% din PIB apărării, precum și pentru contribuția națională la eforturile aliate.