Laura Codruţa Kovesi, audiată de CSM pe 21 martie, pentru încălcarea statutului magistraţilor

Audierea şefei DNA va avea loc pe 21 martie, la ora 10.00. Alături de ea va fi audiat şi adjunctul ei, procurorul Marius Iacob.

Inspecţia Judiciară a început în 12 ianuarie o acţiune disciplinară în cazul procurorului şef al DNA, Laura Coduţa Kovesi, care este acuzată de trei abateri disciplinare. O acţiune similară a fost declanşată şi în cazul lui Marius Iacob, procuror-şef adjunct al DNA.

Potrivit ordinii de zi publicate de CSM, Laura Kovesi va fi audiată pentru posibila încălcare a mai multor puncte din Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor, respectiv art. 99, lit. a), c) şi m).

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Art. 99. Legea 303/2004

Alte articole

Trecerea la moneda Euro, posibilă din nou pentru România. Explicațiile oferite de reprezentanții BNR

Sfinții Constantin și Elena 2026. Lista numelor sărbătorite pe 21 Mai, cele mai frumoase mesaje

Constituie abateri disciplinare:

a) încălcarea prevederilor legale referitoare la declarațiile de avere, declarațiile de interese, incompatibilități și interdicții privind judecătorii și procurorii;

c) desfășurarea de activități publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuțiilor de serviciu;

m) nerespectarea dispozițiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor.

Adjunctul ei, Marius Iacob, va fi audiat pentru posibila încălcare a art. 99, lit. i):

i) efectuarea cu întârziere a lucrărilor, din motive imputabile

PARTEA 2

Citeşte şi Codruţa Kovesi, noi ÎNREGISTRĂRI: După decizia CCR mi-aş fi dorit să ieşim cu un dosar cu ministru, să presăm

PARTEA 3

Una dintre abaterile disciplinare ale procurorului şef al DNA se referă la înregistrările apărute în spaţiul public, din timpul unei şedinţe de lucru, pe data de 18 iunie 2017.

„Procurorul şef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii si credibilităţii instituţiei, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare „cu miniştri”, de impact mediatic, şi-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv şi general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curţii Constituţionale şi a unui judecător al Curţii Constituţionale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcţie de care se prioritizează soluţionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora şi calitatea oficială a persoanelor cercetate”, spuneau inspectorii, într-un comunicat de presă, în ianuarie.

Potrivit sursei citate, Kovesi a folosit „faţă de colegii procurori un ton superior şi agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică şi deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare şi a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremaţiei Constituţiei şi a legilor, precum şi a imparţialităţii procurorilor”.

O altă încălcare a legii se referă la un e-mail trimis de procurorul şef, în care, spun inspectorii, „a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte si expresii cu un conţinut vădit denigrator, insultător şi ameninţător, respectiv „laşi”, „bârfitori”, „infractori”, făcând cunoscut acestora faptul că „există deja un cerc de suspecţi” ,cu referire la un dosar penal, încălcând astfel obligaţia de rezervă şi normele de conduită ataşate profesiei de magistrat”.

De asemenea, Inspecţia Judiciară susţinea că Laura Codruţa Kovesi ar fi încălcat Regulamentul de ordine interioară al DNA, „care se referă la atribuţiile procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi prevede că acesta : „urmăreşte repartizarea cauzelor sau, după caz, repartizează cauze în raport cu criterii obiective precum specializarea şi pregătirea procurorului, volumul de activitate, complexitatea şi operativitatea soluţionării cauzelor, conflictele de interese sau incompatibilităţile în exercitarea funcţiei”, prin desemnarea în calitate de procuror de caz a unui magistrat care se afla într-o vădită stare de incompatibilitate”.