Roverul Curiosity a „împuşcat” prima sa rocă marţiană FOTO

Roverul-laborator şi-a îndreptat arma cu laser spre o rocă de mărimea unui pumn şi a tras în ea cu o viteză de 30 de impulsuri laser într-o perioadă de 10 secunde, se afirmă într-un comunicat emis de NASA de la centrul de control al misiunii, situat la Jet Propulsion Laboratory, din apropiere de Los Angeles, informează Reuters.

Fiecare impuls eliberează peste 1 milion de waţi de energie într-o miliardime de secundă, vaporizând practic acea rocă şi generând astfel o flamă, ce este analizată apoi de un mic telescop montat pe robotul Curiosity.

Acel halou ionizat, ce poate fi observat şi înregistrat de la o distanţă de 7,5 metri, este împărţit apoi în componentele sale, în funcţie de lungimile de undă, de către trei spectrometre, care oferă oamenilor de ştiinţă americani informaţii despre compoziţia chimică a rocii respective.

Acest dispozitiv, denumit Chemistry-and-Camera Instrument sau ChemCam, este capabil să distingă peste 6.000 de lungimi de undă diferite în spectrul ultraviolet, infraroşu şi cel vizibil. ChemCam va efectua peste 14.000 de astfel de măsurători în cadrul misiunii robotului Curiosity pe Marte.

Alte articole

Cât au scos din buzunar invitații la nunta lui Victor Cornea cu Andreea Bălan. Unii români nici nu visează la suma strânsă de cei doi

Cât cere Dumitru Dragomir chirie pentru un apartament din complexele sale imobiliare

Scopul folosirii în premieră, duminică, a armei cu laser a fost acela de a efectua „o tragere de antrenament” pentru a testa instrumentul. Savanţii vor analiza însă datele primite pentru a determina compoziţia chimică a rocii, pe care au denumit-o „Coronation”.

Robotul Curiosity, un vehicul pe şase roţi care cântăreşte o tonă şi are forma unui automobil compact, a coborât în interiorul unui crater uriaş aflat în apropiere de ecuatorul planetei Marte, pe 6 august, după o călătorie în spaţiu de peste 570 de milioane de kilometri, care a durat opt luni. Curiosity va petrece pe Marte aproximativ doi ani şi va avea misiunea de a determina dacă această planetă a prezentat în trecutul ei condiţii propice pentru apariţia şi întreţinerea vieţii microbiene.

Ţinta principală a roverului este Muntele Sharp, alcătuit din roci sedimentare, aflat în craterul Gale. Controlorii misiunii verifică, gradual, sofisticatele instrumente de la bordul robotului, înainte de a-l trimite pe Curiosity în voiajul său prin peisajul marţian.

Înainte ca robotul Curiosity să plece în călătoria sa de 7 kilometri până pe Muntele Sharp, o călătorie ce ar putea dura şase luni, coordonatorii misiunii intenţionează să trimită robotul într-o scurtă „plimbare”, până la o zonă aflată la o distanţă de aproximativ 500 de metri de locul unde a coborât pe Marte.

Curiosity, care a costat 2,5 miliarde de dolari, reprezintă prima misiune de astrobiologie lansată de NASA, după succesul sondelor marţiene Viking din anii 1970, fiind totodată cel mai sofisticat şi mai performant laborator ştiinţific robotizat trimis vreodată de pământeni pe o altă planetă.