Aurul aflat în custodie la Banca Angliei aparţine României. Numai Banca Naţională hotărăşte cum va fi folosit

Anunţul este o reacţie la acuzaţiile apărute în cadrul unei emisiuni de televiziune, iar BNR respinge insinuările care pun în discuţie certificarea şi legalitatea administrării rezervei internaţionale.

BNR susţine că menţinerea aurului în custodie la Banca Angliei are ca scop, în primul rând, garantarea faptului că România dispune de o rezervă de aur standardizată şi disponibilă a fi utilizată ca garanţie în cazul unor operaţiuni de finanţare a ţării în situaţii de criză, iar aurul nu poate fi folosit decât la instrucţiunile băncii centrale.

”Aurul aflat în custodie la Banca Angliei aparţine în continuare României – şi nu poate fi folosit decât la instrucţiunile exprese ale Băncii Naţionale a României. O eventuală valorificare a stocului de aur ar implica o forma sau alta de înstrăinare, chiar dacă rămâne depozitat la Banca Angliei. Deciziile de natură strategică privind administrarea rezervei internaţionale a României (aur plus valute convertibile) se aprobă, conform legii, de către Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României”, se arată în comunicatul BNR, informează news.ro.

Pentru păstrarea în custodie, custodele – în acest caz Banca Angliei – nu remunerează pe cel căruia îi prestează servicii, potrivit BNR.”Ca atare, Banca Angliei nu plăteşte dobândă pentru aurul aflat în custodie nici unui client, fie bancă centrală sau comercială. Nici banca centrală a României, nici cea a Poloniei, nici cea a Bulgariei, nici cea a Italiei, etc. nu primesc dobândă pentru aurul aflat în custodie la Banca Angliei şi este firesc să fie aşa”, se arată în comunicat.

Alte articole

Câţi bani a încasat guvernatorul Băncii Naţionale a Bulgariei, după trecerea la moneda euro. Un comunicat al BNB clarifică şi ce salariu are „Isărescu” de la sud de Dunăre

BNR, avertisment sumbru pentru români: Statul se împrumută accelerat, dar creditarea economiei bate pasul pe loc

Totodată, BNR susţine că apetitul faţă de risc diferă între băncile centrale şi chiar de-a lungul timpului în cazul aceleiaşi bănci centrale, în funcţie de condiţiile pieţei.

”În cazul BNR, obiectivele principale urmărite în activitatea de administrare a rezervelor internaţionale rămân siguranţa şi lichiditatea, pentru a consolida bonitatea financiară internaţională a României şi pe această bază, a reduce costurile de finanţare internaţională ale ţării. Preocuparea majoră a Băncii Naţionale la nivelul activităţii de administrare a rezervelor internaţionale este, în consecinţă, practicarea unui management prudent şi eficace al rezervelor, centrat pe diversificarea riscurilor bilanţiere ale instituţiei, siguranţa şi lichiditatea plasamentelor. Obţinerea unei performanţe investiţionale cât mai ridicate este un obiectiv secundar, urmărit pe termen lung”, se arată în comunicat, potrivit news.ro.

Totodată, plasarea aurului sau a altor active de rezervă în depozite la bănci comerciale sau alte tipuri de instituţii financiare, în operaţiuni de arbitraj sau de tip speculativ, se face cu un risc – unul din cele mai importante fiind cel de contrapartidă, potrivit BNR.”Acest risc a crescut semnificativ odată cu ultima criză majoră, şi deşi a scăzut între timp, nu a revenit la nivelul pre-criză. Materializarea acestui risc ar presupune chiar pierderea cantităţii de aur plasată la acea contrapartidă”, se arată în comunicat.

În plus, programele de repatriere ale aurului anunţate de unele bănci centrale au vizat mai puţin aurul de la Londra, principalul centru de tranzacţionare de pe piaţa aurului. Astfel, bănci centrale precum cele ale Germaniei sau Olandei au repatriat într-adevăr o parte din cantitatea de aur depozitată în străinătate, dar cu predilecţie pe cea din diferite alte centre (Paris, New York), potrivit BNR.