Iniţiativa USR de modificare a Constituţiei „Fără penali în funcţiile publice” a fost publicată în Monitorul Oficial

Comitetul de iniţiativă al campaniei “Fără penali în funcţii publice” a fost înfiinţat în mod oficial la începutul lunii februarie, prin autentificarea notarială a declaraţiei de constituire, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni.

Printre membrii comitetului de iniţiativă numără filosoful şi eseistul Mihai Şora; filosoful, scriitorul şi membrul GDS Gabriel Liiceanu; pianistul şi membrul GDS Dan Grigore; juristul şi membrul GDS Eugen Vasiliu; activistul civic Valeriu Nicolae; preşedintele Asociaţiei Colectiv GTG 3010 Eugen Iancu; membrii grupului “Rezistanţa” Oana Negru şi Mihai Tudorică; reprezentantul Forumului Democrat al Germanilor din România Klaus Fabritius; precum şi cetăţeni implicaţi în acţiuni civice.

Obiectivul USR este ca până la finalul anului 2018 să înainteze Parlamentului un proiect de revizuire a Constituţiei prin care să se interzică persoanelor condamnate penal la pedeapsa închisorii să candideze la alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale, dacă au săvârşit infracţiuni în mod intenţionat.

Pentru ca proiectul de lege să ajungă în Parlament sunt necesare cel puţin 500.000 de semnături ale cetăţenilor cu drept de vot din cel puţin jumătate din judeţele tării, iar USR s-a angajat să sprijine acest demers dificil prin intermediul filialelor sale teritoriale. Potrivit legislaţiei, strângerea semnăturilor poate începe doar după obţinerea avizului Consiliului Legislativ şi publicarea textului în Monitorul Oficial.

Alte articole

EXCLUSIV Victor Ciutacu: „Useriștii sunt ca gândacii de bucătărie. Ai aprins lumina, apare roiul. Zici că-s clonați”

Ilie Năstase, revoltat după ce USR a refuzat să voteze declararea anului 2027 ca „Anul Ilie Năstase”: „Eu știu cine sunt, dar ei cine sunt? Au ajuns cu 10% să conducă țara”

În acest sens, se doreşte ca articolul 37 din Constituţie, care reglementează dreptul de a fi ales, să fie completat cu un nou alineat, cel de-al treilea, având următorul conţinut: “Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării.”

Textul propus instituie o interdicţie temporară, ce ar urma să înceteze odată cu intervenirea reabilitării, amnistiei post condamnatorii sau dezincriminării infracţiunii, adică situaţiile care, potrivit legislaţiei penale, conduc la eliminarea tuturor consecinţelor rezultate din condamnare. Această temporizare a fost absolut necesară pentru ca propunerea legislativă să respecte întru totul Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, tratatele internaţionale la care România este parte, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi recomandările Comisiei de la Veneţia, care nu permit interzicerea permanentă a dreptului de a fi ales.

“În urmă cu un an eram în stradă şi protestam împotriva ordonanţei 13. Alături de sute de mii de oameni din toată ţara. Cele mai mari proteste de stradă de la Revoluţie încoace, mai mulţi oameni decât la Revoluţie. După un an lucrurile sunt cam în acelaşi punct. Două guverne au fost schimbate, dar asaltul împotriva legilor justiţiei continuă pentru că un grup de politicieni penali, strânşi în jurul lui Liviu Dragnea, folosesc puterea pe care o au pentru a scăpa de puşcărie sau pentru a continua să fure, iar oamenii continuă şi ei să iasă în stradă. Noi credem că astăzi sunt suficient de mulţi oameni în societate care îşi doresc o curăţare a clasei politice. Care s-au săturat să vadă în fruntea statului oameni condamnaţi penali. Care s-au săturat ca viitorul lor să fie decis de nişte infractori. Iniţiativa aceasta este pentru ei.”, a declarat  Dan Barna la data lansării iniţiativei.

Conform USR, la nivel european, Constituţii din ţări precum Estonia, Danemarca, Polonia sau Luxemburg au astfel de interdicţii cu privire la corupţie. România trebuie să se alăture acestora întrucât standardul moral al societăţii s-a dovedit nefuncţional şi avem realitatea în care liderul partidului de guvernământ conduce după bunul plac România.