Banii românilor de peste hotare au intrat în vizorul Oficiului de Spălare a Banilor.Tranzacţiile de peste o mie de euro, vizate de stat

Cele mai multe tranzacţii între persoane fizice au loc între românii din străinătate şi rudele de acasă, definite drept remitenţe. Proiectul de lege promovat de Oficiu pe 31 ianuarie este în dezbatere între instituţiile statului pentru a fi asumat şi trimis în Parlament spre dezbatere şi adoptare.

Dacă proiectul de lege va fi votat în forma propusă de Oficiul pentru Spălarea Banilor, băncile şi furnizorii de servicii precum Poşta Română, Western Union sau Money Gram vor avea obligaţia să raporteze la Oficiu datele despre orice tranzacţie care depăşeşte echivalentul în lei a 1.000 de euro.

Oficiul susţine că iniţiativa legislativă transpune noua legislaţie europeană în domeniul combaterii fenomenului de spălare a banilor, Directiva 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului UE.

Problema este că România e statul membru UE cu una dintre cele mai mari comunităţi de cetăţeni plecaţi să lucreze în străinătate, estimările Ministerului pentru Românii de pretutindeni fiind de 3,5 – 4 milioane (sursa).

Alte articole

Câţi bani primesc rezerviştii voluntari. Beneficiile înscrierii în programul MApN: soldă, hrană, cazare şi bonus net la final de 15.000 de lei

Țeapa dată românilor cu tichetele de masă. Crește numai valoarea maximală a tichetelor, iar angajatorii nu sunt obligați să ofere mai mulți bani

Este neclar cum va putea statul român să implementeze o modalitate de urmărire a tuturor tranzacţiilor suspecte cu valoarea de peste 1.000 de euro între românii din străinătate şi cei de acasă, scrie g4media.

Cea mai recentă statistică privind remitenţele arată că românii din străinătate au trimis acasă circa 29 de miliarde de euro în perioada 2007 – 2016. Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor  este condus de chestorul de Poliţie Daniel Staicu, propus în funcţie de ministrul Carmen Dan.