LUNA ALBASTRĂ sau "sângerie" va lumina cerul României în ultima noapte a lunii martie

Numele de Lună albastră este dat celei de-a doua Luni pline care se produce într-o singură lună calendaristică, un fenomen ce are loc, în medie, la fiecare doi ani şi jumătate. Folosirea expresiei „Lună albastră” ca referinţă pentru acest eveniment astronomic a rezultat dintr-o eroare apărută în paginile publicaţiei Sky and Telescope din 1946. Expresia a făcut apoi ocolul lumii, cauzând o veritabilă fascinaţie în rândul publicului, iar numele ei a fost dat unui cocktail şi unui sortiment de bere foarte bine vândut în Statele Unite. Expresia din limba engleză „once in a blue Moon” descrie un eveniment extrem de rar.

Luna de sâmbătă va fi cea de-a doua Lună albastră din acest an. Prima a putut fi admirată la 31 ianuarie, când fenomenul de Lună plină a fost asociat şi cu cel de Super-Lună sângerie şi de eclipsă de Lună (o astfel de eclipsă – când Luna trece în conul de umbră produs de Terra – este de asemenea denumită „Lună sângerie” deoarece astrul nu devine complet negru, pentru că o parte din lumina Soarelui, reflectată de atmosfera terestră, atinge indirect suprafaţa selenară). Pentru ca o Lună plină să primească apelativul de Super Lună ea trebuie să se afle la perigeu – punctul ei orbital cel mai apropiat în raport cu Terra, când este vizibilă, în medie, cu 14% mai mare decât de obicei şi cu 30% mai strălucitoare.

Cel de-al doilea fenomen de Lună plină petrecut pe parcursul unei singure luni calendaristice este posibil pentru că satelitul natural al Pământului are nevoie de 29,5 zile pentru a încheia o orbită completă în jurul planetei, dar fiecare lună calendaristică (cu excepţia lui Februarie) are 30 sau 31 de zile.

Urmărește-ne în Discover