Tuse uscată şi sufocare? Poate fi o fibroză pulmonară

Când plămânii noștri sunt supuși unei agresiuni severe, apare inflamația, un mecanism de apărare folosit de organism pentru a se proteja de un agresor. Efectul inflamației cronice este apariția unui țesut cicatrizat în plămâni. Ei își pierd elasticitatea, devin rigizi, iar pereții sacilor alveolari se îngroașă. Ca urmare, el va împiedica trecerea oxigenului în sânge și expirarea CO2 și va afecta alveolele, bronhiile mici (tuburile prin care trece aerul pentru a ajunge în plămâni) și vasele sangvine pulmonare.

Fibroza pulmonară poate fi benignă, când prezintă doar câteva simptome. Dar, în unele cazuri, suferă o evoluție constantă și duce la complicații grave, cum sunt hipertensiunea pulmonară, creșterea presiunii în vasele de sânge ale plămânilor. Riscul de atac de cord, de accident vascular cerebral și de contactare a unor infecții respiratorii este, de asemenea, crescut.

Poate fi cauzată de infecțiile virale

Există o mare varietate de cauze care pot duce la fibroza pulmonară. Unele persoane – cum sunt agricultorii sau minerii – contractează boala la locul lor de muncă, prin inhalarea unor particule mici de minerale sau a altor particule care lezează alveolele. Alte afecțiuni care pot provoca fibroză sunt sarcoidoza, tuberculoza și infecțiile virale, diabetul, poliartrita reumatoidă și, rareori, lupusul. Și unele medicamente puternice, radioterapia sau gazele industriale pot duce la formarea de leziuni pulmonare.

Alte articole

O nouă zi liberă de la stat pentru români. Data „ștearsă” de comuniști revine în discuții, când ar putea sta angajații acasă

Nu le arunca! Cartonașele Pokemon te pot îmbogăți, însă trebuie să fii atent la riscuri

Citeşte şi Tuse seaca? Tuse umeda? Ce sa faci cand tusea nu mai trece, in functie de tipul ei

Persoanele cu risc de dezvoltare a fibrozei pulmonare sunt cele care respiră sau care au fost expuse la: praf anorganic (de exemplu, silicoză, azbestoză, berilioză), agenți organici (fân mucegăit, îngrășăminte de pasăre), gaze toxice (aerosoli, vapori, fum), radiații (radioterapie), unele medicamente sau droguri.

Se manifestă prin tuse și sufocare

În general, această boală se manifestă în jurul vârstei de 50 de ani. La debut, apar, de obicei, 2 semne, care îngreunează stabilirea diagnosticului, deoarece se regăsesc în mai multe alte afecțiuni ale plămânilor: sufocare neobișnuită în timpul efortului fizic, care se permanentizează, și o tuse uscată. Aceste simptome semnalează debutul fibrozei, dar pot fi prezente și altele: pierderea rezistenței în timpul activităților fizice sau zilnice, o diminuare a apetitului, oboseală, pierdere în greutate, o durere difuză în piept.

Cu timpul, mai pot apărea: probleme de respirație în orice moment al zilei, chiar dacă nu depunem un efort fizic, cianoza (colorarea albastră a buzelor, unghiilor și, uneori, a pielii, cauzată de oxigenarea insuficientă a țesuturilor), o deformare a degetelor.

Cum o tratăm

Tratamentul fibrozei pulmonare depinde de cauza bolii. Terapia include și corticosteroizii, meniți să stopeze reacția inflamatoare care afectează plămânii, să prevină apariția de cicatrici sau de țesut fibrotic și să încetinească evoluția bolii. În funcție de caz, uneori sunt indicate și alte tratamente, pentru ameliorarea anumitor simptome.

Iată ce mai poți face dacă ești expus riscului de a dezvolta fibroză pulmonară sau ai fost diagnosticat și dorești să îți îmbunătățești calitatea vieții:

– Nu mai fuma.
– Tratează rapid orice infecție respiratorie.
– Adoptă o dietă bogată în fructe și legume.
– Vaccinează-te împotriva gripei și a pneumococului.

Sfatul specialistului: Dr. Elena Vlad, medic primar pneumolog

Pentru diagnosticarea fibrozei pulmonare se iau în considerare anamneza amănunțită, examenul clinic, evaluarea funcției pulmonare și rezultatele investigațiilor imagistice. În funcție de factorul etiologic, se recomandă și alte investigații. De exemplu, sarcoidoza se recunoaște cu ajutorul unui lavaj pulmonar.

Diagnosticul de certitudine al fibrozei pulmonare se pune pe baza analizei histopatologice a unei probe de țesut (biopsie). În timpul operațiunii de prelevare de țesut, se poate introduce la nivel pulmonar un microscop de dimensiuni mici, care permite vizualizarea parenchimului pulmonar și a modificărilor sale (investigația se numește bronhoscopie).

Află 10 cauze ale respirației greoaie AICI. 

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată