Alexander Adamescu ar putea fi extrădat în România în câteva săptămâni

Numele lui Alexander Adamescu a intrat pentru prima dată în atenţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în iunie 2016, în urma încarcerării tatălui său, Dan Adamescu, pentru acuzaţii de dare de mită şi corupţie.

Acuzaţiile contra lui Alexander Adamescu au apărut la scurt timp după ce statului i s-au cerut despăgubiri de 200 de milioane de lire sterline pentru distrugerea intenţionată a unui grup de companii controlate de către Dan Adamescu.

”De la acuzaţiile iniţiale împotriva lui Alexander Adamescu, audierile şi investigaţiile au adăugat acuzaţia de corupţie. De exemplu, în cazul unei audieri, Alexander Adamescu a fost convocat numai la uşa tribunalului, cu 30 de minute înaintea audierii. În termen de 30 de minute după proces, din câte se pare, judecătorul a citit 37 de file din materialele procurorilor, a deliberat asupra argumentelor ambelor părţi, a luat o decizie, a admis un mandat de arestare şi a prezentat decizia sa în sistemul electronic al tribunalului. Din păcate, asemenea circumstanţe nu sunt rare în România, temerile privitoare la procese corecte şi la condiţiile din închisori sunt constante în ţară”, adaugă HRWF.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Familia Adamescu, despre decizia de extrădare în cazul lui Alexander: Este greşită şi profund nedreaptă. Avocaţii pregătesc apelul

Alte articole

Șef de la ANAF Timișoara, urmărit penal după ce ar fi acceptat să ia mită 1,5 milioane de euro. Ce ar fi promis în schimbul banilor

Fănel Bogos, la ieşirea de la DNA: „Mie mi se pare că domnul procuror empatizează foarte bine. Eu nu-l apăr pe Bolojan, spun adevărul. Problemele pe care le au toți românii cu taxele impuse de domnul Bolojan le am și eu”

Interconexiunile sporite între DNA, Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi judecători, magistraţi şi alte autorităţi judiciare din ţară sunt motive de îngrijorare majore. Folosirea extinsă a interceptărilor telefonice, corupţia, influenţarea judecătorilor şi probele false s-au dovedit a fi o practică obişnuită în interiorul acestor instituţii, dar care în schimb sunt încălcări clare ale drepturilor omului, sccrie sursa citată.

”Aceste probleme sunt binecunoscute, întrucât dezbaterea în România este în mare parte publică. Procurorul-şef al DNA este în prezent anchetat pentru corupţie, iar secretarului general al SRI i se cere demisia după ce presa a dezvăluit că el contactase judecători prin intermediul Facebook în legătură cu procese în derulare. În acest context, nu este plauzibil să se presupună că cei care sunt puşi sub acuzare în România vor avea parte de un proces corect. Mai mult, rezultatele României privind extinderea nejustificată a arestului preventiv, alături de suprapopularea din închisori şi centre care nu îndeplinesc standardele internaţionale, sunt motive suplimentare de îngrijorare”, continuă HRWF.

Human Rights Without Frontiers International menţionează că, în 2017, România a fost ţara din Uniunea Europeană din care au fost prezentate în faţa CEDO cele mai multe cazuri de încălcare a drepturilor omului, iar dintre cele 47 de membre ale Consiliului Europei ea a fost depăşită doar de Rusia, Turcia şi Ucraina. Majoritatea acestor cazuri au implicat interzicerea torturii şi a altor tratamente inumane, o lipsă de investigaţii eficiente şi dreptul la un proces corect.

”Şi mai îngrijorător ar fi că, în cazul în care Alexander Adamescu este extrădat, el va fi supus unor grave încălcări ale drepturilor omului în timpul proceselor ulterioare şi în timp ce se va afla în închisoare”, conchide Human Rights Without Frontiers International.