Credinţa religioasă în România: 95% din români cred în Dumnezeu, 21% merg la biserică săptămânal

Potrivit sursei citate, datele arată faptul că în România există „o diferenţă semnificativă” între a afirma credinţa într-o fiinţă divină şi manifestarea acordului faţă de perspectivele cultelor religioase cu privire la societate, o diferenţă şi mai mare existând între afirmarea credinţei şi activitatea religioasă propriu-zisă.

„Astfel, deşi există o minoritate activă şi puternic religioasă, pentru cea mai mare parte a societăţii credinţa are un rol mai degrabă redus, neconvertindu-se în acţiuni sociale şi politice concrete”, menţionează sursa citată.

Infograficul relevă faptul că aproape toţi cetăţenii României cred în Dumnezeu (95%) şi/sau se auto-consideră religioşi (89%), 44% afirmă că se roagă zilnic, iar 33% se auto consideră „religioşi practicanţi”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

79% sunt de acord cu afirmaţia că „este necesar să crezi în Dumnezeu pentru a fi moral şi pentru a avea valori corecte”, iar 67% sunt de acord cu afirmaţia „homosexualitatea trebuie descurajată de societate”.

Alte articole

Dorian Popa, vizibil deranjat de gestul unui spectator la un concert. Artistul vorbea despre credință: „Care a râs?”

Banii alocați bisericilor din țară, reduși drastic de guvernul Ilie Bolojan. Sumele alocate reparațiilor lăcașelor de cult se înjumătățesc

În schimb, doar 21% spun că merg la biserică săptămânal, 27% consideră necesar sau foarte necesar referendumul cu privire la definirea căsătoriei ca fiind permisă exclusiv între persoane de sex opus, în timp ce ponderea celor care cred că guvernul ar trebui să sprijine răspândirea valorilor religioase este de 46%.

„La prima vedere, România este o ţară în care credinţa într-o fiinţă divină este extrem de puternică şi de larg răspândită. Primează factorul „identitate”, acordul cu valori sau principii creştine fiind, în funcţie de subiect, uşor mai mic (…) Prin contrast, aplicarea în viaţa de zi cu zi a normelor religioase (ex. mersul la biserică) este mai puţin populară. Acţiunile propriu-zise care să marcheze o implicare mai puternică a religiei în societate (precum un referendum pe o temă conservatoare sau susţinerea cultelor de către stat) beneficiază de o susţinere minoritară. Astfel, se poate trage concluzia că religiozitatea în România este un fenomen complex şi multi-stratificat, existând multe stadii intermediare de poziţionare între auto-identificarea generică drept „religioasă/religios” şi activism/militantism”, se arată pe site-ul https://monitorsocial.ro/indicator/credinta-religioasa-in-romania.

Infograficul având ca temă credinţa religioasă în România a fost lansat în contextul referendumului iminent cu privire la definirea constituţională a familiei, iar sursele datelor folosite în infografic sunt studiul „Religious Belief and National Belonging in Central and Eastern Europe” (Pew Research Center), sondaje CURS şi Cult Research din ultimele opt luni, precum şi recensământul naţional din 2011, se precizează în comunicat.