Peste 2.300 de medicamente ar putea dispărea de pe piaţă, avertizează Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice

„Ne îndreptăm spre o criză din ce în ce mai profundă pe piaţa de medicamente. Bugetul pentru medicamente este îngheţat din 2012. Înseamnă că orice aprobare suplimentară de medicament inovativ este plătit de întreaga industrie. Noi considerăm că producătorii de medicamente generice şi producătorii locali de medicamente generice sunt loviţi mult mai tare decât ceilalţi producători când este vorba de clawback. Prin structura actuală a clawback-ului, prin faptul că nu s-a modificat bugetul de şase ani de zile, acea depăşire este împărţită la toată lumea, inclusiv la producătorii de medicamente generice. Acest mod de lucru nu este sustenabil, nu este benefic pentru pacientul român”, a declarat marţi preşedintele APMGR, Adrian Grecu.

El este de părere că anul viitor, dacă nu se iau măsuri cu privire la taxa clawback, aceasta va ajunge la 37 la sută.

„În trimestrul I, clawback-ul a ajuns la 24 la sută. Dacă faceţi un calcul şi vă uitaţi cum este în comparaţie cu trimestrul I din 2017, acesta a crescut cu 54 la sută procentual. Noi credem că dacă nu se modifică nimic, clawback-ul va ajunge la 30 la sută. În trimestrul I din 2019, va ajunge la 37 la sută dacă nu se pune niciun ban pentru medicamente. (…) În cele mai multe ţări europene, medicamentele generice nu plătesc clawback, sunt protejate”, a spus Adrian Grecu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Preşedintele APMGR susţine că în anii următori, peste 2.300 de medicamente generice utilizate de peste 8,5 milioane de pacienţi vor dispărea din cauza faptului că producătorii nu îşi vor mai permite să plătească costurile de producţie.

Alte articole

Au renunțat la 2.300 de euro pe lună în Olanda pentru a se întoarce acasă. Care a fost motivul

Oana Zăvoranu a pierdut procesul cu Mara Bănică. Ce despăgubiri trebuie să plătească Querida

Astfel, Asociaţia propune ca taxa clawback să fie calculată diferenţiat pentru medicamente, în funcţie de preţ. Într-o categorie să fie incluse medicamentele scumpe, cele pentru care nu există aprobat un preţ de referinţă, iar într-o alta, medicamentele mai ieftine, pentru care există aprobat un preţ de referinţă generic sau biosimilar, iar acesta este mai mic sau cel mult egal cu preţul de referinţă generic sau biosimilar.

„Taxa clawback ar trebui să se aplice diferenţiat la aceste două categorii, adică să fie mai mică pentru cea de-a două categorie şi mai mare pentru prima, respectând proportionalitatea de preţ. Reamintim că preţul de referinţă al medicamentelor generic reprezintă 65% din preţul medicamentului inovativ al cărui generic este”, explică Asociaţia.

O altă măsură propusă de producătorii de medicamente generice se referă la aprobarea introducerii de noi medicamente pe lista celor compensate doar cu alocare de finanţare suplimentară sau prin contracte Cost Volum sau Cost Volum Rezultat.

„Măsura ar îngheţa cuantumul taxei clawback prin controlul eficient al consumului, protejând medicamentele ieftine şi ar fi şi eficientă pentru bugetul de stat întrucât ar acorda discount-uri mai mari prin acest tip de contracte”, mai spune APMGR.