CCR: Legea de modificare a unor acte normative din domeniul Sănătăţii, neconstituţională UPDATE

UPDATE: Curtea Constituţională a României a decis miercuri că este neconstituţională Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul Sănătăţii, după ce a admis sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis, au precizat pentru AGERPRES surse din CCR. 

Curtea Constituţională a României a decis miercuri că este neconstituţională Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul Sănătăţii, după ce a admis sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis, au precizat pentru AGERPRES surse din CCR. 

În sesizarea transmisă Curţii luna trecută, şeful statului susţine că legea a fost adoptată cu încălcarea limitelor cererii de reexaminare formulate, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 77 alin. (2) din Constituţie.

Preşedintele aminteşte că, pe 29 noiembrie 2017, a formulat cerere de reexaminare a acestui act normativ, supunând atenţiei Legislativului necesitatea adoptării acestuia ca lege organică, precum şi necorelarea unor dispoziţii, aspecte referitoare la neclaritatea şi lipsa de precizie a unor prevederi.

Alte articole

Scandal în Parlament înainte de numirea lui Mihai Busuioc la șefia CCR. Un deputat și un senator AUR au răbufnit în comisie și în plen

Controversatul nume propus de PSD pentru funcția de judecător al CCR. Cine este Mihai Busuioc, sinecuristul cu un salariu de 27.000 de lei lunar la Curtea de Conturi, considerat „omul lui Liviu Dragnea”

El menţionează că, până la finalizarea reexaminării în Parlament a legii criticate, Guvernul a emis două ordonanţe de urgenţă ce transpun legislativ o parte din dispoziţiile acesteia – OUG 88/2017 pentru modificarea şi completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi, respectiv, OUG 8/2018 privind reglementarea unor măsuri în domeniul sănătăţii.

„Cu ocazia reexaminării, forul legislativ a operat o serie de modificări în sensul admiterii, în parte, a criticilor cuprinse în cererea de reexaminare, dar a modificat sau eliminat şi un număr de 11 puncte – neindicate prin cererea transmisă de preşedintele României – şi care nu se aflau într-o strânsă legătură cu dispoziţiile pentru care s-a solicitat reexaminarea”, arată Iohannis.

El adaugă că, prin jurisprudenţa sa, CCR a statuat că art. 77 alin. (2) din Constituţie implică un dialog constituţional între preşedinte şi Parlament şi că Legislativul trebuie să se pronunţe strict faţă de problemele ridicate în cererea de reexaminare.

Preşedintele susţine totodată că legea conţine prevederi ce contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie.

Astfel, afirmă şeful statului, actul normativ prevede că: „În cazul reorganizării furnizorilor de servicii medicale prin transferul total sau parţial al activităţii medicale către o altă entitate cu personalitate juridică, la cererea entităţii, toate avizele de funcţionare şi acreditările deţinute se preiau de drept de către noua entitate juridică, corespunzător drepturilor şi obligaţiilor aferente activităţii medicale transferate, cu condiţia ca activitatea medicală transferată să nu fie modificată. Autorităţile competente au obligaţia de a preschimba pe numele entităţii noi avizul sau autorizaţia emisă anterior pe numele entităţii reorganizate”.

„Norma introdusă vine în contradicţie cu principiul legalităţii reglementat în art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât instituie obligaţia preschimbării actului administrativ pe numele noii entităţi, fără verificarea îndeplinirii vreunor condiţii, având în vedere că actul administrativ individual fusese emis conform legii de o autoritate publică în considerarea unei persoane juridice individualizate. Aceste acte administrative individuale (avize de funcţionare, autorizaţii) sunt emise în regim de putere publică, cu scopul de a da naştere unor raporturi juridice pentru o persoană determinată prin chiar conţinutul actului. Astfel, aceste acte administrative individuale autorizează sau acreditează o entitate juridică determinată ca aceasta şi numai aceasta să desfăşoare o anumită activitate pentru care legea prevede necesitatea obţinerii avizului, respectiv a autorizaţiei, în niciun caz nu autorizează sau acreditează activitatea desfăşurată de orice entitate juridică”, se precizează în sesizare.

Conform şefului statului, încalcă Legea fundamentală şi prevederea conform căreia „în cazul reorganizării furnizorilor de servicii medicale prin transferul total sau parţial al activităţii medicale către o altă entitate cu personalitate juridică, la cererea entităţii, contractele de furnizare de servicii medicale încheiate cu casele de asigurări de sănătate şi aflate în derulare se preiau de drept de către noua entitate juridică, corespunzător drepturilor şi obligaţiilor aferente activităţii medicale transferate, cu condiţia ca activitatea medicală transferată să nu fie modificată”.

„Legea criticată nu precizează dacă entitatea cu personalitate juridică ce solicită preluarea contractelor de furnizare de servicii medicale aflate în derulare este obligată la respectarea aceloraşi condiţii, ceea ce conduce la posibilitatea transferării activităţii medicale de interes public către entităţi private neautorizate în acest sens”, spune Iohannis.

Şeful statului argumentează că legea conţine şi prevederi ce contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (5) şi art. 16 alin. (1) din Constituţie.

El arată că legea stabileşte condiţiile în care medicii se vor pensiona, însă prevederile în acest caz instituie un tratament diferenţiat, nejustificat obiectiv şi raţional.

„Deşi această interdicţie există şi în prezent, norma este corelată cu actuala prevedere, potrivit căreia vârsta de pensionare este de 65 de ani. Or, noua reglementare cuprinsă la art. 391 alin. (7) nu se mai corelează cu cea de la art. 391 alin. (1), aspect de natură să lipsească norma de claritate şi precizie, contrar exigenţelor impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie. Mai mult, dispoziţiile art. 391 alin. (7), astfel cum sunt modificate în legea criticată, nu se corelează nici cu dispoziţiile art. 185 alin. (14) din Legea nr. 95/2006. (…) Aşadar, se instituie un tratament diferenţiat, nejustificat obiectiv şi raţional, între medicii care nu sunt cadre didactice şi persoanele care deţin una dintre calităţile enumerate la art. 185 alin. (14), contrar art. 16 alin. (1) din Constituţie”, spune Iohannis.