Comisia Europeană, îngrijorată de riscul foarte ridicat de sărăcie şi excluziune din România

Comisia Europeană (CE) a adresat miercuri, în recomandările specifice de ţară, un avertisment României privind riscul foarte ridicat de sărăcie sau de excluziune socială, potrivit Agerpres.

Indicatorul social de referinţă, folosit pentru calcularea celor mai importante beneficii sociale, nu a fost actualizat din 2008. Legea venitului minim de incluziune, care ar fi trebui să intre în vigoare în 2018, a fost amânată cu mai mult de un an. Legea ar fi îmbunătăţit acoperirea şi adecvarea asistenţei sociale, consideră forul comunitar.

Conform datelor Eurostat, peste o treime din populaţie era supusă riscului de sărăcie şi excluziune socială în trei state membre din Uniunea Europeană: Bulgaria (40,4%), România (38,8%) şi Grecia (35,6%).

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Piaţa muncii se înăspreşte în urma creşterii angajărilor, odată cu o reducere a forţei de muncă din cauza emigraţiei şi a îmbătrânirii populaţiei. În acelaşi timp, România are un potenţial substanţial de forţă de muncă nefolosită, şi câteva grupuri, cum ar fi tinerii, romii, şomerii pe termen lung şi persoanele cu dizabilităţi se confruntă cu dificultăţi în accesarea pieţei muncii”, apreciază Executivului comunitar, potrivit Agerpres.

Alte articole

Comisia Europeană cere României explicații privind „amendamentul Fritz”. Bruxelles-ul analizează legea care poate afecta 770 de milioane de euro din PNRR

Șeful PPE își înmoaie poziția, după ce a cerut Comisiei Europene să ne taie bani din PNRR dacă trece amendamentul ”Fritz”. ”România trebuie să încaseze cele 770 de milioane de euro”

Citeşte şi Statistică îngrijorătoare: România are cel mai mare risc de sărăcie din UE în cazul persoanelor cu loc de muncă

„În ultimul an, România a înregistrat progrese reduse în rezolvarea recomandărilor de a întări politicile de dinamizare şi serviciile publice integrate, şi de a se concentra pe cei mai excluşi de pe piaţa muncii. În pofida sporirii ajutoarelor financiare pentru schemele de mobilitate, participarea în politicile active ale pieţei forţei de muncă rămâne foarte scăzută iar povara administrativă este ridicată”, avertizează Comisia Europeană.

De asemenea, forul comunitar subliniază că în ultimii ani salariul minim a crescut în mod repetat, în nod discreţionar. Din 2015, salariul minim net a crescut cu peste 60%. În 2017, aproximativ 30% din angajaţi câştigau salariul minim, ceea ce implică o distribuţie salarială extrem de comprimată. Propunerea privind un mecanism obiectiv pentru majorarea salariului minim a fost susţinută de partenerii sociali dar nu a fost aplicată de Guvern, menţionează Executivul comunitar. Comisia Europeană a prezentat miercuri recomandările specifice fiecărei ţări pentru 2018, în care defineşte orientările de politică economică pentru fiecare stat membru în parte pentru următoarele 12-18 luni.