Augustin Lazăr: Furtul calificat de bunuri aparţinând patrimoniului cultural naţional, cel mai frecvent

Volumul, dedicat Centenarului Marii Uniri şi Anului European al Patrimoniului Cultural, este coordonat de Mircea Duţu, Augustin Lazăr şi Ovidiu Predescu, coeditat de editurile Academiei Române şi Universul Juridic.

“Din păcate cele mai frecvente sunt infracţiunile de furt calificat de bunuri aparţinând patrimoniului cultural naţional. De ce? Pentru că numeroase colecţii muzeale, colecţii particulare de tablouri, de diverse, de bijuterii, etc, sunt lăsate fără o minimă protecţie, ceea ce înseamnă o invitaţie la a comite infracţiuni. Cum spuneau unii colegi la seminarii, o invitaţie la comiterea de infracţiuni, o provocare la inteligenţa profesionişti, celor profesionalizaţi în furturi”, a precizat procurorul general al României.

El a subliniat faptul că „din păcate executarea de lucrări fără autorizaţii de construire sau cu nerespectarea prevederilor acestora sunt printre cele mai frecvente. Avem biserici, monumente istorice la care vedem că sunt puse cercevele de plastic. Fără nicio autorizare sunt modificări hilare care transformă un monument istoric într-un kitsch şi acest lucru nu este permis într-o ţară a Uniunii Europene. Nu este permis nicăieri în lume, dar la noi este vizibil pentru că europenii circulă de colo-colo şi văd comparativ monumentele, fac schimb de bune practici turistice”, a explicat şeful Ministerului Public.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Lazăr a afirmat că proprietarii care nu au luat măsuri cu intenţie pentru a lăsa în degradare imobilele monumente-istorice au fost condamnaţi, şi încă sever, pentru această faptă a lor.

Alte articole

EXCLUSIV Fostul șef al ADR, Dragoș Vlad, o demască pe Oana Gheorghiu cu probe: „Nu am răspuns la mail și au început presiunile. Doamna Oana Gheorghiu, după a doua întâlnire din biroul său cu domnul Darău și cu mine, îmi comunică că sunt probleme grave”

Freiburg – Aston Villa 0-3 în finala Europa Legue. Spectacol la Istanbul!

„Prin urmare, este o bună luare aminte pentru cei care se mândresc că au în proprietare sau administrare un monument istoric, dar trebuie să vadă şi partea de responsabilitate, de a-l întreţine şi apăra”, a amintit procurorul general.

„Infracţiunea de acces şi utilizare cu detectoare în siturile arheologice este o alta, este celebrul „sindrom Indiana Jones”, prin care oameni pasionaţi cu dorinţa de a găsi comori intră în situri fără autorizaţie şi comit furturi. Sunt tot mai frecvente furturile din siturile arheologice”, a subliniat el.

Augustin Lazăr spune că soluţia pentru a elimina riscurile comiterii unei noi infracţiuni reprezintă luarea de măsuri manageriale înţelepte preventive. “Interesul este de a preveni, nu să ajungem la aplicarea legii penale, la distrugerea şi pierderea bunurilor”.

Volumul „Protecţia juridică a patrimoniului cultural şi natural” ajută specialiştii să pună la dispoziţie un cadru normativ de reglementare a patrimoniului cultural şi natural care trebuie cunoscut şi aplicat, potrivit autorului.

„Patrimoniul cultural se regăseşte în mediul natural şi reuşeşte să ne creeze nouă o stare de armonie pe care trebuie să o cultivăm, să o apărăm. Patrimoniul este identitatea noastră culturală. În patrimoniu găsim materializate spiritualitatea generaţiilor care s-au născut, au muncit, au luptat şi au murit pe teritoriul unei ţări, în cazul nostru pe teritoriul României”, a justificat procurorul general.

Lucrarea în discuţie este, din punctul de vedere al practicienilor, un instrument de lucru foarte util.