Pensiile speciale pentru aleşii locali au fost votate în Senat. Schimb de replici între Claudiu Manda şi Opoziţie

În timpul dezbaterilor a avut loc un conflict între senatorul PSD Claudiu Manda şi senatoarea USR Florina Presadă.
 
Presadă a susţinut că acest Cod administrativ este este un proiect foarte costisitor pentru români, iar  nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil dacă cei chemaţi să ia aceste decizii „nu ar fi avut de plătit pe cei care slujesc”.
 
“După amendamentele adoptate în Comisia specială pentru Codul administrativ, am aflat că este şi un proiect foarte costisitor pentru români, pentru că ne costă pensiile speciale pentru primari o sută şi ceva de milioane de euro anual pentru cei care au avut minim un mandat. Nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil dacă cei chemaţi să ia aceste decizii nu ar fi avut de plătit pe cei care slujesc aparatului de partid. Cum ar fi fost posibil un miting ca cel din weekend?”, a spus Presadă, conform News.ro.

În replică, preşedintele de şedinţă, senatorul PSD Claudiu Manda, i-a tăiat microfonul senatoarei USR Florina Presadă şi a făcut referire la o expresie jignitoare pe care deputatul PSD Liviu Brăiloiu i-a adresat-o acesteia într-o şedinţă din plenul Camerei Deputaţilor, în decembrie 2017.

“Rugămintea colegilor era să vă adresez rugămintea de a cere scuze PSD-ului pentru jigniri. Nu cred că o să o faceţi, motiv pentru care rămâne cum a spus domnul Brăiloiu. Vă rog să mergeţi în bancă”, a spus Claudiu Manda.

Ulterior, Presadă i-a spus lui Manda: “Avem o problemă că nu aveţi bun simţ. Aveţi foarte multe senzaţii, când ar trebui să aveţi certitudini”.

Alte articole

Claudiu Manda amenință ”lăutarul” cu moțiunea de cenzură: ”Pachetul de relansare economică NU ESTE NEGOCIABIL! PSD nu va face niciun compromis”

Ciprian Ciucu dezvăluie cum a reacţionat Ilie Bolojan după ce Claudiu Manda l-a numit „lăutar” pe premierul României. „Diferenţă de caracter imensă”

Deputatul PSD Liviu Brăiloiu a folosit, într-o şedinţă de plen a Camerei Deputaţilor din decembrie 2017, un limbaj suburban la adresa senatoarei Florina Presadă, la care a făcut luni referire şi Claudiu Manda.

viewscntComisia specială pentru elaborarea Codului administrativ, condusă de către deputatul PSD Marcel Ciolacu, a dat miercuri raport favorabil asupra tuturor modificărilor aduse. Membrii PSD, PNL, ALDE şi UDMR au votat în favoarea modificărilor, în timp ce USR s-a abţinut de la vot.

„Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă aşa cum sunt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acoră drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare”, se arată în amendamentul adoptat de Comisie.

O altă modificare le permite aleşilor locali să aibă calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială.
De asemenea, potrivit propunerii, cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă prevăzut la al. 1 se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0.40% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.
Totodată, pentru mandate incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene. Indemnizaţia pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public.
 
Senatul a avut calitate de primă Cameră sesizată, urmând ca forul decizional să fie Camera Deputaţilor. Ulterior, proiectul de lege merge spre promulgare la preşedinte.