Protocolul SRI – Parchetul General – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost desecretizat

SRI a avut în vedere faptul că protocolul nu mai conține niciun fel de date sau informații care să pună în pericol securitatea națională a României, astfel că el a putut fi desecretizat, arată Serviciul într-un comunicat de presă.

„Principalul subiect tratat în cadrul protocolului se referea la crearea și operaționalizarea cadrului legal și organizatoric pentru acreditarea de securitate a sistemului informatic comun de gestionare a informațiilor clasificate vehiculate în procedurile de emitere a mandatelor de securitate națională.

Semnarea protocolului a fost făcută ca urmare a emiterii unei solicitări cu caracter obligatoriu din partea ORNISS (martie 2006), prin care se impunea celor două instituții încheierea unui acord reciproc de securitate, precum și dobândirea, de PICCJ, a unui certificat de acreditare de securitate.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În aplicarea dispozițiilor ORNISS, în anul 2009 a fost semnat acordul de securitate SRI-PICCJ, iar în anul 2012 s-a realizat acreditarea de securitate a sistemului informatic interconectat. În luna martie 2017 a fost prelungită acreditarea până în 2020″, potrivit comunicatului SRI.

Alte articole

EXCLUSIV Fostul șef al ADR, Dragoș Vlad, o demască pe Oana Gheorghiu cu probe: „Nu am răspuns la mail și au început presiunile. Doamna Oana Gheorghiu, după a doua întâlnire din biroul său cu domnul Darău și cu mine, îmi comunică că sunt probleme grave”

Freiburg – Aston Villa 0-3 în finala Europa Legue. Spectacol la Istanbul!

Ce prevede protocolul SRI – ÎCCJ

Potrivit documentului, cooperarea între părţi se realizează cu respectarea următoarelor principii: ”principiul statului de drept, care consacră supremaţia legii, egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legii, respectarea drepturilor fundamentale ale omului şi separaţia puterilor în stat; principiul responsabilităţii, care presupune ca autorităţile statului să răspundă pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin; principiul competenţei materiale, impune respectarea atribuţiilor legale ale fiecărei părţi; principiul coerenţei şi continuităţii în cadrul cooperării, potrivit căruia părţile semnatare trebuie să conlucreze permanent şi să asigure un cadru unitar şi flexibil pentru realizarea obiectivelor ce trebuie îndeplinite; principiul proprietăţii intelectuale asupra informaţiilor ce fac obiectul cooperării, conform căruia informaţiile rămân proprietatea emitentului, difuzarea acestora către terţi fiind posibilă doar cu acordul expres al acestuia”.

”Fiecare parte va asigura protecţia informaţiilor clasificate primite, conform nivelului de clasificare atribuit de emitent”, se mai arată în document.

Semnatarii protocolului cooperează pentru ”realizarea măsurilor ce vizează autorizarea desfăşurării unor activităţi de culegere de informaţii prin restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, în condiţiile art.53 din Constituţia României, republicată şi pentru ”desfăşurarea altor activităţi circumscrise îndeplinirii responsabilităţilor ce revin părţilor, în conformitate cu prevederile legale ce le guvernează activitatea”.

Obiectivele cooperării între cele trei instituţii sunt ”crearea unui sistem informatic sigur şi stabil, acreditat de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, necesar gestionării în condiţii de securitate şi operativitate maximă a informaţiilor în format electronic” şi ”asigurarea de către S.R.I. şi punerea la dispoziţia P.Î.C.C.J. şi Î.C.C.J., în conformitate cu prevederile legale, a infrastructurii tehnice a sistemului necesară realizării activităţilor circumscrise domeniilor de cooperare”. În plus, s-a avut în vedere ”acordarea cu titlu gratuit de către S.R.I., a asistentei în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate deţinute şi utilizate de P.Î.C.C.J. şi I.C.C.J., pentru prevenirea scurgerii de date şi informaţii cu acest caracter, transmise prin intermediul sistemului informatic”, dar şi ”corelarea activităţilor de solicitare, avizare şi aprobare a autorizării culegerii de informaţii prin măsuri ce implică restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, în condiţiile art.53 din Constituţia României, conform principiului «necesităţii de a cunoaşte»”.