Planul britanic după BREXIT. Principalele puncte

Planul a provocat deja demisia a două nume grele din Guvernul Theresei May – David Davis, ministrul Brexitului, şi Boris Johnson, ministrul de Externe. El a relansat totodată veleităţile de rebeliune în rândul majorităţii conservatoare a lui May.

ZONĂ DE LIBER-SCHIMB

Executivul britanic propune să se înfiinţeze o ”zonă de liber-schimb” încadrată de un ”set de reguli comune cu privire la bunuri şi produse agroalimentare”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Noile norme cu privire la mărfuri ar urma să fie elaborate în comun de UE şi Regatul Unit, care va rămâne membru al agenţiilor de reglementare ale unor sectoare foarte încadrate – chimie, medicamente, aviaţie.

Alte articole

Britanicii vor înapoi în UE la șase ani de la Brexit. Presiune uriașă pe laburiști

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, declarații referitoare la controalele care vizează unitățile sanitare private: Verificările se fac „la virgulă”

Parlamentul britanic ar dispune de dreptul de a respinge anumite noi reguli ce nu-i vor conveni, acceptând ”consecinţele” pe care le-ar putea avea acest lucru.

Londra va părăsi politicile europene comune în domeniul agriculturii şi pescuitului, potrivit news.ro

”AUTONOMIA” SERVICIILOR

Propunerea britanică prevede ca sectorul serviciilor să facă obiectul unor ”noi angajamente”, mai ambiţioase decât regimul actual de echivalenţă între UE şi ţări terţe. Acest nou regim ar implica însă un acces mai redus la pieţe reciproce. El ar permite Regatului Unit să păstreze o ”autonomie” în reglementare şi să legifereze în vederea protejării stabilităţii pieţei sale financiare.

Regatul Unit acceptă sfârşitul ”paşaportului financiar”, care permite societăţilor să-şi propună serviciile fără restricţii în UE, de pe teritoriul regatului.

SFÂRŞITUL LIBEREI CIRCULAŢII A PERSOANELOR

Propunerea britanică vrea ”să pună capăt” liberei circulaţii a persoanelor, cu scopul de a reda Regatului Unit controlul asupra politicii sale a migraţiei. Londra promite să rămână ”o naţiune deschisă şi tolerantă”, informează news.ro.

Guvernul aspiră totodată la un dispozitiv care să le permită cetăţenilor britanici şi UE ”să continue să călătorească în teritoriile unora şi celorlalţi”, să studieze sau să muncească în acestea.

CADRUL JURIDIC

Regatul Unit doreşte să se facă ”aranjamente instituţionale şi de guvernanţă”, un mecanism de soluţionare a conflictelor şi un sistem de arbitraj independent, pentru ca ”această cooperare să poată funcţiona corect”.

Un ”organ de guvernanţă” ar urma să fie înfiinţat, pentru a permite decidenţilor politici din ambele părţi să ia decizii comune şi să contribuie la evoluţia formei viitoarei relaţii, potrivit news.ro

Londra îşi confirmă de asemenea intenţia de a părăsi jurisdicţia Curţii de Justiţie a UE (CJUE), însă subliniază că tribunalele britanice ar putea să ţină cont de reglementarea europeană în cazuri care ţin de ”reguli comune”.

DREPTURI VAMALE ŞI FRONTIERE

Londra propune totodată un ”acord vamal simplificat” – regatul ar urma să colecteze drepturi vamale impuse bunurilor care intră pe teritoriul său şi sunt destinate UE şi ar aplica propriile taxe importurilor provenind din ţări terţe. Acest dispozitiv ar permite evitarea instaurării unor controale la frontiera între Irlanda de Nord şi Republica Irlanda.

Guvernul britanic recomandă să se evite orice drept vamal sau cotă în comerţul dintre UE şi regat, potrivit news.ro

SECURITATE

Londra apără de asemenea o nouă relaţie strânsă în domeniul securităţii. Aceasta ar avea la bază împărtăşirea ”capacităţilor operaţionale” şi de informaţii cu privire la dosare legate de infracţionalitate şi terorism.

Guvernul britanic doreşte să implementeze un dispozitiv similar mandatului european de arestare şi să-şi menţină cooperarea cu agenţiile Europol şi Frontex, potrivit news.ro.

El cere de asemenea ”să continue” să participe la programe spaţiale europene – şi anume Galileo şi Copernicus.

Londra subliniază însă asupra necesităţii respectării reciproce a suveranităţii deciziilor regatului şi Uniunii în domeniul Apărării şi Politicii Externe, în pofida ”cooperării continue” căutate în aceste domenii.