De ce să facem educatie financiară copiilor

Roxana Bucur este absolventa a facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea Bucuresti s a masterului interdisciplinar: Pedagogii alternative, psihologie pozitiva si arta teatrala in educatie. In urma cu 3 ani a devenit planificator si consultant financiar independent.

Parintii sunt cele mai importante persoane din viata unei fiinte, a copilului. Copilul se naste intr-un mediu nou. Noutatea confera nesiguranta datorita gradului de necunoastere a lumii in care a pasit, iar parintii sunt acele fiinte care il inconjoara cu iubire, adica ii confera siguranta de a se initia in tainele acestei lumi. Parintii sunt cei care ii ofera posibilitatea descoperirii lumii in care a pasit. Ei ii satisfac atat nevoile afective, cat si nevoia „academica” sa o numesc asa, pentru a afla lucruri despre lumea in care isi va desfasura zeci de ani de viata. Copilaria devine astfel fundamentul constructiei adultului de maine. Constructia porneste in copilarie, iar parintii sunt „constructorii” si responsabili de calitatea, durabilitatea „constructiei” lor.

De ce sa facem educatie financiara copiilor?

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pentru a creste, in sfera educationala, avem in vedere dezvoltarea integrala, armonioasa si libera a personalitatii umane capabile sa se integreze activ si creativ in societate. Acest deziderat al educatiei poate include si educatia financiara.

Alte articole

S-au dat „coroniţele” pentru rezultatele excelente de la concursul de Educaţie Financiară

Cum poți strânge 6.400 de euro pentru copilul tău, fără să plătești impozit. ”O sumă garantată la majorat”

Educatia financiara poate viza, la varste fragede, ca, fiecare lucru are valoare, ca banii nu pica din cer, ca el trebuie sa aiba grija de lucruri, sa aprecieze munca si oamenii care castiga in toate modurile posibile, banii.

De ce sa facem noi, adultii din jurul copilului, educatie financiara acestuia?

Pentru a nu fi sclavul consumerismului: aceasta cultura de a consuma, consuma; nu conteaza ca iti trebuie sau nu. Cui ii convine sa fie sclav? Iti convine ca tu sa cresti un copil sclavul cuiva? Chiar daca este vorba despre bani sau alta persoana.

Educatia financiara vizeaza diferenta dintre nevoie si dorinta. Tot in cadrul acestei educatii se discuta despre recompensa si despre rabdare, respectiv amanarea recompensei. La acest punct voi aminti, un test relevat: Testul prajiturii. Pentru cei care doresc sa il si vada, este foarte simpatic: copii care incearca sa isi amane recompensa. Se gaseste sub denumirea de testul bezelelor, pe youtube.

Amanarea recompensei imediate pentru ceva mai bun/mult mai tarziu, este un aspect implicat in educatia copilului, atat din perspectiva emotionala, cat si financiara, dar si academica. Testul releva nivelul financiar si academic inregistrat pe parcursul vietii copiilor care s-au abtinut cu brio de la recompensa imediata.

Copiii care invata sa isi gestioneze impulsurile, vor avea capacitatea de a amana impulsurile consumerismului si sa infrunte aceasta cultura care scoate bani din buzunarul oamenilor, reducandu-i la cheltuieli pe termen scurt si impedicandu-i de la obiectivele financiare de termen lung, precum: siguranta financiara, casa proprie, vacante, sustinerea financiara a familiei sau a pensiei; aspecte importante pentru termenul lung si pentru relaxarea personala.

Pentru a nu fi pacaliti de reclame / terti

Adultul educat financiar va cunoaste scopurile comerciale si interesele financiare proprii. Astfel, daca doreste o masina proprie si daca se respecta si punctul anterior, masina va fi achizitionata cash, fara a profita de ofertele de imprumut aflate de la orice pas, care „il pot sugruma” financiar.

Daca iti doresti ca copilul tau sa poata face distinctia intre dorinta tertilor de a profita de instinctele umane de valorizare, de recompensare, respectiv „gadilarea Eu-ului” si nevoia personala, atunci educatia financiara este educatia conforma idealului educational de a dezvolta personalitatea in mod integral, folosind activ informatia in favoarea creativitatii personale, a multumirii personale.

Intelegerea completa si exacta a psihologiei consumerismului si a psihologiei clientului vor veni pe parcursul perioadei de maturizare, insa abordata de timpuriu, viitorul adult va avea baza creata, cu tot ceea ce priveste finantele personale si ceea ce tine de scopul banilor, functionarea banilor, a antreprenoriatului chiar.

Pentru a nu oferi mai multi bani pentru un lucru cu o valoare, efectiva, mai mica

Piata bunurilor ofera o varietate larga. Acelasi bun poate avea preturi diferite in functie de zona in care este comercializat, de accesoriile, in plus, pe care le detine s.a.m.d. Cu toate acestea costul de productie si valoarea sa, intrinseca poate diferi. Aici, ca exemplu, pot oferi cel mai raspandit si utilizabil bun, produs: apa. Daca vorbim despre o apa imbuteliata pe care o cumparam de la un supermarket vs. apa cumparata de la o terasa/ restaurant, constatam ca are un pret diferit si considerabil mai mare decat la supermarket. Acelasi lucru se intampla si la imbracaminte unde „brand-ul” da pretul, ci nu materialul din care este facut. Caci, brand-ul alimenteaza emotia, ego-ul si stimuleaza o competitie, intre ceea ce aminteam la punctul 1, unde oamenii se intrec intre ei cu „posesiunile „. Si lista cu bunuri poate continua cu masina, casa, chiar si tipurile de investitii detinute, unde valoarea intrinseca poate fi mai mica decat costul, pretul de achizitie si astfel randamentul sa fie unul extrem de scazut.

Citeste continuarea pe superbebe.ro.