Tăriceanu, despre şoferul cu număr de înamatriculare anti-PSD: Obscenitatea, tradusă drept o afirmare a dreptului de libertate a omului

„Această obscenitate a fost tradusă foarte repede, aşa, drept o atitudine, drept o afirmare a dreptului de libertate a individului. Sigur că libertatea individului putem să o înţelegem cum vrem, dar într-o societate funcţionează nişte reguli şi această libertate a individului nu este nelimitată nicăieri, are anumite limite. Şi care este limita? Limita este foarte simplă, este aceea de a nu-l deranja pe concetăţeanul tău, de a nu-l agresa în atitudine. Poţi să faci lucrurile astea, te duci acasă şi spui cât vrei, nu e niciun fel de problemă. Dar dacă unii vor să o interpreteze aşa e treaba lor, eu nu cred că pot să accept ca o obscenitate să fie tradusă ca într-o atitudine de afirmare a libertăţii individuale”, a afirmat marţi Tăriceanu la Antena 3.

Răzvan Ştefănescu, şoferul maşinii cu număr de înmatriculare anti-PSD, şi-a recuperat marţi permisul de conducere, după ce procurorii au clasat dosarul în care a fost cercetat pentru conducere pe drumurile publice a unui vehicul înmatriculat în alt stat care nu are drept de circulaţie în România.

Decizia procurorilor vine după ce, săptămâna trecută, Brigada de Poliţie Rutieră a Capitalei a anunţat că va propune clasarea dosarului.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Iniţial, lui Răzvan Ştefănescu i s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „conducere pe drumurile publice a unui vehicul înmatriculat în alt stat care nu are drept de circulaţie în România”, faptă prevăzută de art. 334, alin. (4) din Codul penal.

Alte articole

Eurovision 2026. România încheie pe locul trei cu 296 de puncte, în timp ce Bulgaria aduce trofeul la Sofia

Șoferii riscă amenzi usturătoare dacă nu poartă centura de siguranță. Ce prevede Codul rutier

Poliţia susţinea că art. 36, alin. (3), cu trimitere la pct. 1 din Anexa nr. 2 din Convenţia de la Viena (8 noiembrie 1968) ratificată de România prin Decretul nr. 318 din 1980, stipulează că „numărul de înmatriculare prevăzut la art. 35 şi 36 ale Convenţiei trebuie să fie compus fie din cifre, fie din cifre şi litere (…)”, context în care se confirmă lipsa de valabilitate a numărului aplicat pe autoturism şi astfel permisiunea de a folosi, pe teritoriul României, doar numărul permanent, care figurează şi în bazele de date.