Ministerul Justiţiei începe procedura de selecţie a candidaţilor pentru funcţia de judecător la Tribunalul Uniunii Europene

Candidaturile pot fi depuse până în 24 august, iar interviurile cu comisia de evaluare prezidată de ministrul Justiţiei vor avea loc în perioada Interviul va fi organizat în perioada 11 – 12 septembrie.

România se numără printre cele nouă state membre chemate să desemneze un judecător suplimentar la Tribunalul UE, iar cei nouă judecători vor fi numiţi începând cu 1 septembrie 2019. În ceea ce priveşte numirea celor nouă judecători suplimentari, mandatele a patru dintre cei nouă judecători suplimentari (inclusiv mandatul judecătorului român) care urmează să fie numiţi începând cu 1 septembrie 2019 încetează la 31 august 2022 (mandat scurt de 3 ani).

Ministerul Justiţiei precizează că statele membre sunt invitate să îşi transmită propunerile pentru posturile vacante cât mai curând posibil şi, în orice caz, înainte de 1 octombrie 2018. Condiţiile şi modalitatea de numire a judecătorilor la Tribunal sunt prevăzute de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) şi de dispoziţiile corespunzătoare din Statutul CJUE, iar potrivit acestora judecătorii Tribunalului sunt numiţi de comun acord de către guvernele statelor membre, pentru o perioadă de şase ani. La fiecare trei ani are loc o înlocuire parţială. Membrii care şi-au încheiat mandatul pot fi numiţi din nou.

În 24 iulie, Guvernul a aprobat, prin memorandum, procedura pentru desemnarea candidatului României pentru funcţia de judecător la Tribunalul Uniunii Europene, iar conform acesteia poate fi desemnată candidat al României pentru funcţia de judecător la Tribunal persoana care oferă depline garanţii de independenţă şi care are capacitatea cerută pentru exercitarea unor înalte funcţii jurisdicţionale. De asemenea, judecătorii Tribunalului nu pot exercita nicio funcţie politică sau administrativă. Aceştia nu pot exercita nicio activitate profesionistă, remunerată sau nu, în afara cazului în care Consiliul UE, hotărând cu majoritate simplă, acordă o derogare cu titlu excepţional. 

Alte articole

Parlamentul a adoptat legea care conferă DNA atribuţii şi puteri extinse. Noul act normativ este obligatoriu pentru aderarea României la OCDE

De ce au decis autoritățile elene să-l rețină din nou pe Sorin Oprescu. Încep procedurile de extrădare în România

Potrivit Ministerului Justiţiei, candidaturile pot fi depuse până în 24 august inclusiv, la sediul ministerului, în format hârtie şi electronic (CD), prin poştă sau servicii de curierat, sau la adresa de email [email protected], cu confirmare de primire. 

Dosarul de candidatură trebuie să conţină: un curriculum vitae, model european; copii certificate ale diplomelor privind absolvirea cursurilor de licenţă sau echivalente, cu profil juridic, la o universitate din România sau diplomă pentru studii superioare în profilul juridic la o universitate din străinătate; copii certificate ale altor diplome atestând cursurile absolvite sau titlurile ştiinţifice; documente care să ateste, dacă este cazul, îndeplinirea condiţiilor pentru ocuparea unor înalte funcţii jurisdicţionale (decizii de definitivare într-o funcţie juridică/condiţii de vechime echivalente); copii certificate ale documentelor ce atestă cunoştinţele de limbă străină, în cazul în care candidaţii posedă asemenea documente; declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte lipsa antecedentelor penale, a altor cauze care îl împiedică să exercite în mod efectiv funcţia de judecător la Tribunal, precum şi a faptului că nu a fost agent sau colaborator al organelor de securitate ca poliţie politică şi nu este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informaţii; orice alte documente care atestă îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate. 

Dosarele depuse vor fi analizate de Comisia de selecţie, iar lista candidaţilor care vor susţine interviul va fi publicată pe site-ul Ministerului Justitiei, Ministerului Afacerilor Externe şi al Consiliului Superior al Magistraturii. Candidaţii ale căror dosare au fost selectate vor fi notificaţi individual, pentru susţinerea unui interviu în faţa Comisiei de selecţie, prezidată de ministrul justiţiei.

Interviul va fi organizat în perioada 11 – 12 septembrie 2018, la sediul Ministerului Justiţiei. Interviul va avea loc în limba română, însă vor fi adresate şi întrebări în limba franceză/engleză. Cunoaşterea oricăror alte limbi oficiale ale UE poate constitui un avantaj. 

Ministerul Justiţiei precizează că evaluarea candidaţilor se realizează în funcţie de următoarele criterii : calificarea juridică a candidatului; experienţa profesională; capacitatea de a exercita funcţii judiciare; competenţele lingvistice; capacitatea de a lucra într-un mediu multicultural, care reflectă diferite sisteme juridice; lipsa oricărei îndoieli cu privire la independenţa, imparţialitatea, probitatea şi integritatea candidatului. La finalizarea audierilor, Comisia selectează candidatul care a obţinut cel mai mare punctaj, precum şi două propuneri de rezervă, în ordinea punctajului obţinut. 

Comisia de selecţie este formată din: ministrul justiţiei, ministrul afacerilor externe, un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, desemnat de Plenul acestuia la invitaţia ministrului justiţiei şi doi foşti judecători la instanţele europene.

Rezultatele procedurii de selecţie aprobate sunt publicate pe site-ul Ministerului Justiţiei, al Ministerului Afacerilor Externe şi al Consiliului Superior al Magistraturii. 

Conform procedurii adoptate, propunerile Comisiei de selecţie sunt comunicate Executivului spre aprobare, iar acesta va transmite Consiliului UE numele candidatului României pentru funcţia de judecător al Tribunalului Uniunii Europene. Judecătorul român va fi numit de comun acord de către guvernele statelor membre.