Un joc video a stârnit polemică în Germania

Mult timp interzise şi declarate periculoase pentru copii, svastica şi salutul hitlerist au început să figureze din această săptămână în jocuri video în Germania, în numele libertăţii artistice, o evoluţie care suscită critici. 

În joc, duşmanii celui de-Al Treilea Reich pot fi clar identificaţi: svasticile înlocuiesc triunghiurile negre pe fond roşu, salutul nazist este vizibil şi Hitler, până acum niciodată identificat cu numele real, are mustaţă. 

Înainte, „pentru că realizatorii se temeau să spună despre ce este vorba, inventau lucruri fanteziste. Hitler nu se mai numea Hitler, ci Heiler, şi nu avea mustaţă, şi nu avea evrei, ci trădători. Este o problemă pentru că un întreg aspect al istoriei a fost ignorat”, a explicat pentru AFP Jörg Friedrich, co-dezvoltator al jocului. 

„Jocurile care reflectă critic evenimente trecute pot primi aprobare pentru prima dată” în numele „libertăţii artistice”, a explicat Elisabeth Secker, responsabil al USK, autoritatea independentă de reglementare a software-ului de divertisment care a acordat sectorului aceleaşi libertăţi de care se bucură deja cinematografia şi teatrul.  

Alte articole

Ucraina foloseşte în război un sistem împrumutat din jocurile video. Pentru uciderea ruşilor, soldaţii primesc puncte cu care pot cumpăra arme mai bune

În urma unei decizii în justiţie din 1998, simbolurile naziste au fost interzise în jocurile video. Judecătorii s-au temut atunci că cei mici „vor creşte cu aceste simboluri şi insigne şi se vor obişnui cu ele”. 

„Este un trecut pe care nu trebuie obligatoriu să-l ascundem căci el poate constitui un avertisment” pentru public, spune Michael Schiessl, vizitator la Gamescom.

Alţii argumentează că svastica ar trebui să rămână tabu, temându-se de consecinţe reale.  

„Nu ar trebui să ne jucăm cu svastici”, a criticat ministrul german pentru Familie, Franziska Giffey, într-un interviu acordat joi grupului de presă Funke. În special germanii „trebuie să continue astăzi să fie conştienţi de responsabilitatea lor istorică”, a mai spus ea. 

„Cum le veţi explica tinerilor care se joacă „Call of Duty” că pot flutura steagul cu svastica dar dacă îl atârnă pe peretele casei, sfârşesc la tribunal?”, s-a întrebat Stefan Mannes, redactor-şef al portalului de informaţii despre Al Treilea Reich numit „The Future Needs Remembrance” (Viitorul are nevoie de memorie). 

Un argument care a fost respins de Klaus-Peter Sick, istoric la Centrul Marc-Bloch din Berlin: „Jucătorul este inteligent şi ştie să facă diferenţa” între ficţiune şi realitate. „Nu există riscul de a devia: nu devenim nazişti văzând svastici!”. 

Decizia USK constituie pentru Sick un semn suplimentar de „normalizare” a raporturilor Germaniei cu trecutul ei dificil. 

„Această societate poate reciti „Mein Kampf” fără să redevină nostalgică (…) Naziştii convinşi au decedat. Este o chestiune de generaţie: societatea s-a transformat şi se situează de azi înainte departe de o epocă la care nu mai vrea să revină”, a spus istoricul.